Linkuri accesibilitate

Întâlnirea Iohannis - Zelenski. Relația dintre România și Ucraina, pe cale să devină parteneriat strategic


Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele româna Klaus Iohannis au semnat marți o declarație care pune bazele unui parteneriat strategic între cele două țări.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele româna Klaus Iohannis au semnat marți o declarație care pune bazele unui parteneriat strategic între cele două țări.

Președintele român Klaus Iohannis și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au făcut declarații marți la Palatul Cotroceni.

Declarațiile comune au întârziat cu 45 de minute din cauza prelungirii discuțiilor dintre cei doi.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, în declaraţia de presă comună cu Volodimir Zelenski, că a semnat alături de omologul ucrainean un document în baza căruia relaţia România - Ucraina va fi ridicată la nivel de parteneriat strategic.

„Această vizită are un caracter istoric pentru relatia bilaterală şi transmite un mesaj puternic pentru angajamentul nostru constructiv. Ne dorim o relaţie bilaterală bazată pe încredere şi axată pe interesul cetăţenilor noştri şi al regiunii. De aceea am decis astăzi împreună să începem concret procesul pentru a ridica relaţia dintre România şi Ucraina la nivelul de parteneriat strategic.

Mă bucur că am semnat astăzi împreună o declaraţie comună care evocă exact acest cadru principial de cooperare. Pe termen scurt ajutăm Ucraina să câştige războiul, dar pe termen lung vrem să ne consolidăm relaţia de parteneriat”, a afirmat Klaus Iohannis, la începutul declaraţiilor comune de presă cu Volodimir Zelenski, marţi la Palatul Cotroceni.

Principalele declarații ale celor doi președinți:

Klaus Iohannis:

  • Mă bucur să îl primesc astăzi, la Palatul Cotroceni, pe Președintele Ucrainei, domnul Volodîmîr Zelenski. Dear Volodîmîr, welcome to Romania!
  • Această vizită are un caracter istoric pentru relația bilaterală și transmite un mesaj puternic privind angajamentul nostru constructiv.
  • Ne dorim o relație bilaterală bazată pe încredere și valori comune, cu o viziune pe termen lung și axată pe generarea de proiecte concrete, în beneficiul cetățenilor noștri și al întregii regiuni. De aceea, am decis astăzi, împreună, să începem concret procesul pentru a ridica relația dintre România și Ucraina la nivelul de Parteneriat Strategic.
  • Mă bucură faptul că am semnat astăzi cu Președintele Zelenski o Declarație Comună, eveniment la care tocmai ați fost martori, o declarație care evocă exact acest cadru principial de cooperare.
  • În prezent, ne concentrăm pentru a ajuta Ucraina să câștige războiul, dar în calitate de vecini și parteneri avem datoria și responsabilitatea de a ne proiecta relația pe termen lung.
  • L-am asigurat astăzi pe Președintele Zelenski de hotărârea României și a societății românești de a continua sprijinul multidimensional și consistent pentru Ucraina și poporul ucrainean, inclusiv cel de tip militar, atât timp cât va fi nevoie până la victoria împotriva agresiunii ruse, până la eliberarea întregului teritoriu, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați de crimele comise și, mai departe, în procesul de refacere și reconstrucție a țării.
  • Țin să exprim încă o dată deplina admirație, în numele meu personal și al întregului popor român, pentru curajul și rezistența poporului ucrainean.
  • Încă din primele clipe ale acestei agresiuni, care demonstrează că Rusia rămâne principala amenințare de securitate pentru continentul european și în regiunea Mării Negre, România și poporul român au fost alături de Ucraina și de poporul ucrainean.
  • O repet: susținerea Ucrainei reprezintă un interes strategic al României. Consolidarea securității Ucrainei înseamnă consolidarea securității României. Susținem astfel lupta pentru valorile fundamentale ale lumii în care trăim.
  • În dialogul nostru de astăzi, am avut un schimb de opinii privind evoluțiile recente ale războiului.
  • Am condamnat, din nou, în termenii cei mai fermi atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene.
  • Acestea sunt crime de război, afectează securitatea cetățenilor ucraineni și a cetățenilor români și au efecte negative majore pentru exporturile de cereale din Ucraina și pentru securitatea alimentară globală.
  • Am luat, la nivel național și aliat, măsurile necesare prin întărirea acțiunilor de supraveghere, creșterea vigilenței, monitorizare și poliție aeriană în regiunea Mării Negre și vom continua demersurile pentru desfășurarea de echipamente aliate de protecție. Vom continua eforturile pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic și la Marea Neagră.
  • Am apreciat discuțiile constructive avute cu Președintele Zelenski la New York, împreună cu Președinta Comisiei Europene, și soluțiile discutate atunci privind exporturile de cereale ucrainene. Ne dorim în continuare o cooperare predictibilă și deschisă, precum și continuarea aplicării complete și rapide a măsurilor propuse.
  • Am reafirmat angajamentul României de a lucra alături de partenerii noștri internaționali pentru a facilita exporturile de cereale ucrainene către piețele globale. Astfel, susținem economia ucraineană și nevoile urgente ale statelor vulnerabile.
  • S-a agreat deja dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești la 4 milioane de tone de produse agricole. Prin România tranzitează în prezent aproape 60% din volumul total al exporturilor de cereale din Ucraina.
  • Practic, de la începutul războiului, peste 27 de milioane de tone de cereale din Ucraina au tranzitat țara noastră. Vă asigur astăzi, domnule Președinte, că vom depune toate eforturile pentru continuarea sprijinirii Ucrainei, dar și pentru a răspunde așteptărilor legitime ale fermierilor români.
  • Astăzi am reconfirmat sprijinul politic și practic al României pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova până la finalul anului 2023.
  • Voi pleda personal pentru această decizie la Consiliul European din decembrie. Este o decizie care va confirma progresele înregistrate de Ucraina și Republica Moldova în ciuda condițiilor extrem de dificile. Este și o decizie strategică pentru Uniunea Europeană.
  • Totodată, am arătat importanța implementării cuprinzătoare a reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, în vederea asigurării rezilienței statului și a societății ucrainene.
  • Am avut și un schimb de opinii despre rezultatele Summitului NATO de la Vilnius. Aprofundarea relației politice și practice dintre Ucraina și Alianță este o decizie istorică.
  • Având în vedere că România s-a alăturat Declarației G7 privind sprijinul pentru Ucraina, am avut un schimb de opinii cu privire la implementarea practică a Declarației și am exprimat susținerea deplină pentru Formula de Pace propusă de domnul Președinte Zelenski.
  • Și repet: doar Ucraina poate decide când și cum va negocia pacea.
  • În plan bilateral, România este interesată de avansarea unei agende cuprinzătoare, în beneficiul cetățenilor români și ucraineni. Dorim o abordare constructivă, transparentă, orientată spre soluții, inclusiv pe dosarele sensibile.
  • Am discutat, pe larg, și despre protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, având în vedere că în România trăiește o comunitate ucraineană, iar în Ucraina trăiește o comunitate românească. Și noi ne dorim ca cele două minorități, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special ne referim aici, evident, la limba vorbită și la educația primită în limba maternă.
  • Vă mulțumesc, domnule Președinte, pentru vizită și pentru discuțiile foarte bune și substanțiale pe care le-am avut astăzi!
Klaus Iohannis: Am decis să începem procesul de ridicare a relației România-Ucraina la nivelul de parteneriat strategic
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:00 0:00

Volodimir Zelenski

  • Drag popor român, sunt foarte bucuros să vizitez Bucureștiul, prima vizită [în România] de la începutul agresiunii rusești împotriva Ucrainei și a libertății sale. Vă mulțumesc dvs personal, domnule președinte, mulțumesc întregii echipe, mulțumesc întregii Românii pentru susținerea și ajutorul acordate Ucrainei și cetățenilor Ucrainei în această perioadă dificilă și dură.
  • Îmi amintesc ce călduros au fost primiți oamenii noștri aici. România ne-a acordat ajutor și militar și umanitar și vă suntem recunoscători pentru solidaritatea dvs. România a ales să susțină Ucraina în cel mai dificil moment din istoria noastră.
  • Despre parteneriatul strategic între România și Ucraina. Echipele noastre pregătesc documentele pentru acest parteneriat.
  • Am discutat despre securitatea la Marea Neagră, despre formula de pace aleasă.
  • Am vorbit despre infrastructură și despre puncte de trecere noi la granița română și despre minoritățile naționale.
  • Este o decizie foarte importantă pregătirea piloților ucraineni în România, pentru ca piloții pregătiți în România să ajungă primii pe front.
  • Vor fi noutăți foarte bune despre sisteme de artilerile. În România se știe cât sunt de periculoase dronele și rachetele care atacă în preajma granițelor României. Este un pericol nu doar pentru Ucraina. România este o țară-garant care asigură tranzitul alimentelor pentru lumea întreagă prin porturile sale. Trebuie să facem totul posibil ca Rusia să nu transforme zona dunăreană și a Mării Negre într-o zonă moartă.
  • Contribuim cu mai mulți parteneri să întărim zona, am convenit pași comuni care să ne permită apărarea acestor porturi.
  • O altă direcție strategică este triunghiul de colaborare România - Ucraina - R. Moldova. În curând va începe să funcționeze un coridor pentru cereale din Ucraina prin R.Moldova, important pentru Europa în întregime.
  • Colaborarea trilaterală dă un impuls și pentru dezvoltarea afacerilor. Este foarte important că România susține aderarea Ucrainei și R. Moldova la UE. Aderarea celor două țări la UE va asigura stabilitatea în zonă.
  • Ca și Ucraina, și România a condamnat actele împotriva Israelului. Nu trebuie să dăm posibilitate Rusiei sau oricui să terorizeze lumea dezvoltată și civilizată.
Volodimir Zelenski: România a ales să susțină Ucraina în cel mai dificil moment din istoria noastră
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:05 0:00

Întrebări și răspunsuri:

Ce sprijin militar i-ați cerut Președintelui Iohannis?

V. Zelenski: Nu vă pot spune toate detaliile. Pot exista și informații care nu pot fi făcute publice. Accentul a fost pus pe sisteme antiaeriene.

Care a fost motivul pentru care discursul Președintelui ucrainean, Volodîmîr Zelenski, a fost anulat în Parlamentul României? În momentul acesta are loc și un protest acolo făcut de către mai mulți senatori și deputați.

K. Iohannis: Agenda Președintelui Zelenski a fost negociată de către cele două delegații și comunicată public. Atât pot să spun la asta.

V. Zelenski: Cred că înţelegeţi că nu am o problemă cu discursurile, în orice ţară, cu tot respectul meu. Desigur am venit să vizitez românii şi să vorbesc chestiuni strategice cu preşedintele Iohannis. De asemenea, să mă văd cu premierul şi cu şefii celor două Camere, dar nu am pregătit niciun discurs, cu tot respectul. Nu sunt pregătit să o fac. Dar data viitoare, fiți siguri, în special pentru Parlament și jurnaliști voi veni și o voi face.

Cine stă în spatele atacului Hamas împotriva Israelului? E implicată Rusia în acest proces, a vândut Rusia arme pentru Hamas? Cum consideră România securitatea din Marea Neagră? Dacă e ok, bine, dacă nu, ce trebuie să facem împreună? Cât va dura pregătirea piloților pentru F-16?

V. Zelenski: În spatele Hamas stau cei care-i susțin public, care-i susțin cu arme, ceea ce nu se întâmplă de ieri, de astăzi, este un proces durabil. Și pe rețelele de socializare puteți găsi răspuns la aceste întrebări. Considerăm că Rusia este una dintre țările care a ajutat Hamasul și stă în spatele Hamas.

K. Iohannis: În ce privește atacul terorist asupra Israelului, eu am spus de la început, am comunicat condamnarea acestui atac terorist executat pe scară largă și am spus din capul locului că noi sprijinim dreptul Israelului de a se apăra împotriva dușmanilor săi. Cine și cum a acționat în spatele acestui atac? Vom afla pe măsură ce aceste date vor deveni mai clare. În ce privește Marea Neagră, România este aliat NATO și, ca atare, cu toate că ne aflăm la Marea Neagră, prin consolidarea Flancului Estic, România beneficiază de cele mai importante garanții de securitate din toată istoria noastră. Dar este clar că Flancul Estic trebuie în continuare întărit. Pentru asta este nevoie să avem atenția noastră îndreptată spre Marea Neagră. Asta facem și în cadrul NATO și astăzi, cu Președintele Zelenski am vorbit despre cum putem să colaborăm mai bine în zona Mării Negre. Noi credem că este important ca Marea Neagră să rămână o mare deschisă, să nu fie controlată de unii sau de alții, ci toți care avem ieșire la Marea Neagră să putem să folosim Marea Neagră așa cum este scris în tratatele internaționale. Mai este de lucru și dacă îmi este permis, așa cum am afirmat și în alte formate, acest război dus de Rusia împotriva Ucrainei, un război ilegal, injust, perfid, se desfășoară în Marea Neagră, în regiunea Mării Negre. Cu atât mai mult avem tot interesul comun de a consolida securitatea în această zonă! Mulțumesc!

Președintele Zelenski a ajuns marți la București, unde a fost primit de omologul român, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, în prima sa vizită oficială în România de la invazia rusească.

Liderul ucrainean a fost primit apoi de premierul Marcel Ciolacu la Palatul Victoria, care i-a cerut ca autorităţile ucrainene să recunoască inexistenţa aşa-numitei „limbi moldoveneşti”.

Ciolacu a reiterat informația făcută publică și de președintele Iohannis care a spus că România susține aderarea Ucrainei și a R. Moldova la UE până la sfârșitul acestui an.

„Am avut astăzi cu preşedintele Zelenski o discuţie constructivă despre preocupările României în privinţa protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina. În context, am reiterat solicitarea noastră legitimă ca în cel mai scurt timp autorităţile ucrainene să recunoască inexistenţa aşa-numitei «limbi moldoveneşti»”, a scris Marcel Ciolacu, marţi pe Facebook.

La rândul său, preşedintele Zelenski a prezentat, pe larg, nevoile imediate ale Ucrainei, în contextul apropierii sezonului rece, precum şi în perspectiva procesului de reconstrucţie.

Președintele ucrainean a fost primit apoi la Parlament de președinții Senatului și Camerei Deputaților, Nicolae Ciucă și Alfred Simonis.

News.ro scrie, cu citarea de surse parlamentare, că președintele ucrainean ar fi trebuit să susțină în plenul parlamentuli un discurs la ora 17.00, dar a fost anulat.

Ulterior, într-o nouă şedinţă a Birourilor reunite s-a decis și anularea şedinţei parlamentului în care liderul ucrainean ar fi trebuit să-și susțină discursul.

Decizia anulării discursului a venit la scurt timp după ce Birourile reunite stabiliseră programul pentru ziua de marţi, care cuprindea discursul preşedintelui Ucrainei, începând cu ora 17.00, în plenul celor două Camere ale Parlamentului.

Motivul anulării discursului lui Volodimir Zelenski ar ţine de eventuale perturbări ale discursului preşedintelui Ucrainei, scrie agenția de știri.

„Şedinţa comună a Camerei Deputatilor şi Senatului, consacrată primirii mesajului preşedintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, programata pentru astăzi, ora 17.00, s-a anulat. De la ora 15.00 va avea loc şedinţă comună a Parlamentului, iar maine dimineaţă, de la ora 9.00, va avea loc o şedinţă de plen comun”, a anunţat Camera Deputaţilor.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG