Comunitatea Declic a depus vineri la DNA o plângere penală la adresa lui Florin Cîţu şi a fostei consiliere de stat Mioara Costin, în scandalul legat de documentul de partid trimis de la Guvern. Denunțul la adresa premierului este de instigare la abuz în serviciu, iar cel față de Mioara Costin este de abuz în serviciu, aceasta fiind acuzată că și-a încălcat atribuțiile de serviciu.
„Prin raportare la documentul care a devenit viral, rezultă destul de clar că singurul căruia îi profită conţinutul acestui document este prim-ministrul României, domnul Florin Cîţu”, a declarat avocatul Declic, Toni Decean.
Avocatul mai susține că dacă ancheta penală va dovedi că „angajarea resurselor guvernului” s-a făcut pentru a avea acolo o persoană care să-i facă campanie politică, atunci se poate vorbi de abuz în serviciu și în cazul lui Florin Cîțu.
Ideea comunității Declic este că toți demnitarii trebuie să înțeleagă că „funcțiile din stat nu sunt instrumente pentru câștigarea luptelor politice interne. Nimeni nu poate trata instituția publică pe care a ajuns să o conducă temporar ca pe propria moșie, nu poți folosi resursele publice în interes personal, indiferent ce funcție ai avea".
Scandalul public în care a fost implicat premierul a plecat de la un document cu antetul Guvernului, de la cancelaria prim-ministrului, în care erau stabilite direcțiile de comunicare pentru campania internă din PNL a premierului și în care liderilor liberali li se cereau informații despre tabăra Orban pentru a fi furnizate presei.
Reacția lui Florin Cîțu nu a făcut decât să amplifice scandalul. Premierul s-a contrazis în declarații, ba a refuzat să recunoască existența documentului, ba l-a numit „fițuică”, aratându-se deranjat de întrebările jurnaliștilor, pentru ca după câteva zile Mioara Costin să-și dea demisia.
Despre demersul comunității Declic, Florin Cîțu a afirmat sec: "Nu trebuie să răspund".
Premierul Florin Cîțu a mai intrat în coliziune cu comunitatea Declic atunci când a avut ezitări în a înscrie Rosia Montană pe lista UNESCO. A fost atunci acuzat că „joacă la două capete” și s-au organizat chiar proteste în care i s-a cerut să nu facă un astfel de gest, care intra în contradicție cu promisiunile din campania electorală.
Cum a împărțit Cîțu puterea în cancelaria premierului
Din întregul peisaj a lipsit o piesă importantă: șeful cancelariei primului ministru, Sergiu Horia Hossu, cel în fața căruia trebuia, teoretic, să dea socoteală Mioara Costin, consilier de stat la cancelarie. Domnul Hossu nu a ieșit public cu nicio declarație și nu a exprimat niciun punct de vedere pe subiect, deși ar fi fost primul care ar fi trebuit să răspundă pentru faptul că un astfel de document cu indicații de partid purta antetul cancelariei.
Explicația tăcerii ar putea fi una simplă: șeful cancelariei este de la USR PLUS, iar premierul Florin Cîțu l-a lăsat fără atribuții încă de la începutul mandatului, așa cum a scris Europa Liberă. Cum la negocierile pentru împărțirea posturilor, șefia cancelariei a fost adjudecatăde USR PLUS, Florin Cîțu a modificat organigrama în așa fel încât grosul atribuțiilor revin directorului de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat, cel care, de fapt, coordonează cancelaria și se află în directa subordine a lui Florin Cîțu.
Mai exact, prin Decizia nr 22 din 7 ianuarie 2021, directorul de cabinet ”coordonează direct” colaborarea cu Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv relația cu ambasadorii străini, relația cu parlamentul și secretariatul general al guvernului. În plus, „analizează, verifică și valorifică informațiile din domeniul securității naționale”, așa cum arată Decizia 76 din 27 ianuarie 2021.
Contactat telefonic de Europa Liberă, Sergiu Horia Hossu a refuzat să comenteze motivele tăcerii sale în acest caz, dar a făcut referire exact la actele normative menționate.
Sergiu Horia Hossu este liderul PLUS filiala Cluj. Inițial, pentru funcție fusese propus Victor Giosan, dar acesta a renunțat, potrivit informațiilor Europa Liberă, tocmai pentru fusese golită complet de conținut.
Mai mult, Florin Cîțu și-a luat în directă subordine purtătorul de cuvânt, cu rang de secretar de stat, care coordonează întreaga activitate ce ține de comunicare și de relațiile cu presa.
Director de cabinet al premierului este Mihaela Paraschiv, care a fost șefa sa de cabinet și în mandatul de ministru al Finanțelor și membră în Consiliul de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare. Paraschiv este liberală cu state vechi, a fost ani de zile consilieră la Senat, ba chiar și consiliera șefului Senatului, Crin Antonescu.
Premierul-candidat și actul de guvernare
Competiția internă pentru șefia PNL l-a pus pe Florin Cîțu în postura delicată de premier- candidat, ceea ce afectează într-o măsură și actul de guvernare, și imaginea partidului. O parte dintre reforme- cum ar fi desființarea Secției Speciale, repararea legilor justiției, reforma administrației, Codul electoral cu organizarea alegerilor locale în două tururi de scrutin sau pensiile speciale și reforma din televiziunea și radioul publice- au fost puse în paranteză în cel mai bun caz până după congresul din septembrie.
Liderul USR PLUS, Dan Barna, a admis că lupta din PNL afectează planurile de guvernare. Aceasta în condițiile în care partidele din coaliția de la putere au intrat adesea în contradicție și nu au reușit să ajungă la un numitor comun pe teme esențiale, cum ar fi Secția Specială. Relațiile dintre USR PLUS și PNL, pe de o parte, și USR PLUS și UDMR, de cealalată parte sunt tensionate și schimbul de cuvinte grele ar putea face dificilă o colaborare chiar și după congresul PNL. Indiferent cum se tranșează competiția dintre Ludovic Orban și Florin Cîțu există riscul escaladării în continuare a rivalităților dintre cele două tabere.
În schimb, premierul dă asigurări că nici actul de guvernare, nici coaliția nu sunt afectate de alegerile din PNL, care seamănă uneori cu un război în toată regula„ Românii nu vor fi afectaţi. Din contră, veţi vedea programe guvernamentale care vor fi implementate şi în perioada următoare”.
