Cea mai importantă acțiune a autorităților a vizat zona de nord a României, unde poliția și procurorii au efectuat, pe 9 februarie 2023, 117 de percheziții.
Acuzațiile sunt de obţinere ilegală de fonduri şi fals, în legătură cu hrana şi cazarea refugiaţilor ucraineni.
În acest caz au fost suspectate 102 persoane.
„Vizaţi sunt funcţionari din cadrul unei primării şi 102 persoane, cu privire la care există bănuiala că ar fi obţinut, pe nedrept, aproximativ 2.657.650 de lei, sumă care ar fi reprezentat contravaloarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea pentru cetăţeni ucraineni, refugiaţi”, susținea Poliția într-un comunicat.
Anchetatorii mai arătau că aceste persoane ar fi depus, la începutul lunii ianuarie, la primăria Petrova, un număr mare de cereri de decontare, urmând ca aceştia să obţină ilegal 9.765.070 de lei din bugetul Fondului de Rezervă Bugetară.
„Această sumă de bani a fost blocată în conturi, fiind amânată plata”, mai anunța sursa citată.
Bani confiscați și fără învinuiri
De asemenea, la percheziții au fost descoperiți și ridicați 277.170 de lei, 18.190 de euro, 1.600 USD și 200 de lire sterline. Anchetatorii au bănuiala că banii provin din decontarea ilegală a cheltuielilor pentru cazarea și hrana persoanelor provenite din Ucraina, pentru perioada martie-noiembrie 2022.
Am întrebat Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeul de Sus care este stadiul dosarului în care s-au făcut percheziții în comuna Petrova și dacă s-au luat măsuri preventive, în sensul controlului judiciar, față de persoanele suspecte în acest caz.
„Până în prezent, în dosar nu au fost dispuse măsuri preventive”, a fost răspunsul procurorilor.
Într-un alt dosar, pe 31 martie, alte 203 percheziții ale procurorilor aveau loc în mai multe imobile din municipiul Sighetul Marmației, precum şi în localităţile Săpânţa, Ocna Şugatag, Remeţi, Vadu Izei, Rozavlea, Rona de Sus, Onceşti şi Giuleşti.
În urma acestor descinderi au fost găsiți şi ridicaţi 179.188 de lei, 12.415 de euro, și 4.000 de dolari. Polițiștii au stabilit că o parte din locuințele menţionate în cererile depuse pentru decontare erau improprii activităţilor de cazare, fiind case în construcţie, fără uşi sau ferestre, fără utilităţi, sau spaţii într-o stare avansată de degradare, iar spaţiul camerelor subdimensionat.
„Există bănuiala că persoanele respective ar fi obținut pe nedrept aproximativ 2.000.000 de euro. Prejudiciul cauzat reprezintă sumele plătite din Fondul de Rezervă Bugetară în cadrul programului 50/20 pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea pentru refugiați ucraineni”, arată Poliția.
Și în acest caz, cercetările sunt în curs.
Cazul Rădăuți
Un alt control, dispus de primăria Rădăuți, județul Suceava, dezvăluia în noiembrie anul trecut că mai multe persoane din municipiu de la granița cu Ucraina au încasat sume mari de bani pentru cazarea și hrana refugiaților.
Printre ei se afla și fiul managerului orașului, funcționar care a demisionat după ce concluziile verificărilor au fost publicate în presă.
Astfel, Radu Gheorghe Munteanu, fost director al Clubului Sportiv Municipal (CSM) Rădăuți și director al Școlii Gimnazială Nr. 5 „Bogdan Vodă” și de Cosmin Nichiforiuc, angajat al CSM Rădăuți și fiul Cristinei Nichiforiuc, city manager al orașului Rădăuți ar fi încasat 30.380 de lei pe lună, respectiv 38.000 de lei pentru cazarea refugiaților.
Potrivit declarației de avere, Munteanu deține o casă de 67 metri pătrați, în care ar fi trebuit să doarmă 14 persoane pe zi. Astfel, au fost identificate cazuri ale unor refugiați care nu aveau dreptul să fie cazați deoarece au dublă cetățenie.
Există și suspiciuni de semnături false, dar și suspiciuni că refugiații figurau doar pe hârtie, nu și faptic. Mai exact, controlul primăriei a arătat faptul că într-o lună, în loc de 437 de refugiați, au fost găsiți doar 135.
După scandal, mama lui Nichiforiuc, Cristina, și-a dat demisia din funcția de city manager.
„Concluziile corpului de control al primarului privind decontarea cheltuielilor cu cazarea și hrana refugiaților ucraineni au fost trimise organelor competente care fac verificări în continuare”, ne-a declarat Cătălin Urdoi, responsabil cu relațiile publice al primăriei Rădăuți.
Cereri suspecte la Năvodari
Probleme au fost și la primăria din Năvodari. În octombrie anul trecut, primăria a început o serie de controale pentru a verifica situația ucrainenilor care figurau cazați în oraș.
Deși mai multe persoane au declarat că au cazat ucraineni fugiți din calea războiului pentru a încasa 50 de lei/zi, autoritățile nu au găsit vreun refugiat.
„Dacă în primele cinci luni au fost înregistrate la direcția Asistență Socială între 100 și 300 de cereri pe lună în baza hotărârii de guvern 494, în septembrie, numărul acestora s-a triplat și a ajuns la un total de aproape 930 de cereri”, declara atunci Elena Aftene, purtător de cuvânt Primăria Năvodari.
„Am primit cererile de decont și am verificat suprapunerile de nume. În acest caz, am sesizat IPJ Constanța pentru a demara ancheta necesară. Asta era anul trecut, acum legea s-a schimbat și primim direct cererile de decontare de la cetățenii ucraineni, nu de la gazdele lor”, ne-a declarat Aftene.
Temerile premierului
După descoperirea acestor fraude, premierul Nicolae Ciucă cerea controale ample din partea autorităților locale.
„Responsabilitatea pentru gestionarea acestui aspect revine autorităților locale care trebuie să verifice modul în care se efectuează aceste plați. Este necesar, în funcție de ceea ce se va stabili la nivelul Guvernului cu instituțiile și autoritățiile responzabile să analizăm acest cadru legal şi aveţi toată încrederea că se vor face și verificările şi modificările necesare”, declara Nicolae Ciucă.
Potrivit datelor oficiale, de la începutul războiului din Ucraina, au intrat în România aproape 3,5 milioane de ucraineni, dintre care aproximativ 100.000 s-au stabilit temporar aici. Numărul contractelor de muncă ale cetățenilor ucraineni încheiate după 24 februarie 2022 este de 5.787.
Cele mai multe persoane care s-au oprit în România sunt femei cu copii de vârstă preșcolară.
