Linkuri accesibilitate

Deficitul bugetar poate ajunge la 4,8%, susține Consiliul Fiscal


Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal prognozează o depășire a deficitului bugetar stabilit de Guvern la o valoare de 4,6 – 4,8% din PIB, față de 3,6% pe cât este construit bugetul de stat, că veniturile bugetare vor fi mai mici din cauza reducerii unor taxe și impozite după aprobarea bugetului și avertizează că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% va duce la un deficit bugetar de 6% anul viitor.

Consiliul Fiscal susține că datele arată că evoluția bugetară va fi și mai nefavorabilă față de estimările Minsterului Finanțelor.

Considerând informațiile disponibile în acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1 – 1,2 pp din PIB; această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare”, se precizează într-un document al Consiliului Fiscal care conține opinia instituției privind bugetul pe 2020.

Consiliul Fiscal apreciază că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 vine în contextul unui „derapaj bugetar de proporții” deja existent.

În 2021 se va vedea impactul majorării punctului de pensie, când deficitul bugetar poate ajunge la 6%, în lipsa unor măsuri compensatorii, estimează CF.

Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine”, precizează CF.

Chiar chiar și fără majorarea punctului de pensie, estimarea Consiliului Fiscal privind deficitul bugetar este de 3,8 – 4,1% din PIB, adică tot peste valoarea stabilită de Guvern.

Analizând măsurile de la finalul anului, cuprinse în ultima rectificare bugetară pe 2019, Consiliul Fiscal consideră că o cauză a „derapajului fiscal major s-a produs ca urmare a supraestimării semnificative a veniturilor încă din construcția bugetară inițială”. Alți factori sunt încetinirea economiei, nerealizarea unor venituri temporare, precum și de suplimentarea masivă a cheltuielilor cu asistența socială și de capital.

Astfel, se estimează că anul 2019 a marcat „depășirea considerabilă” a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, dincolo de care Comisia Europeană (CE) poate declanșa procedura de deficit excesiv (PDE).

Cât despre ținta bugetară de 3,59% stabilită de Guvern pentru 2020, Consiliul Fiscal apreciază că este „sprijinită de două elemente cu caracter temporar/excepțional”: rambursările în contul taxei auto efectuate în anul 2019, în cuantum de 2,8 mld. lei, și preconizata închiriere în anul 2020 a benzilor de frecvență 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se așteaptă încasări bugetare de circa 2,5 mld lei.

Concluzii ale Consiliului Fiscal privind bugetul pe 2020

  • Depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum și pe termen mediu în condițiile date. Deși proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum și slăbiciuni suplimentare ale execuției bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobați prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020.
  • Considerând informațiile disponibile în acest moment, CF estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul față de ținta de 3,6% din proiectul de buget provine din: i) 0,45 pp din PIB din deteriorarea peste așteptări probabilă a execuției bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcțiile bugetare subsecvente; ii) 0,5 pp din modificarea taxelor și impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; iii) 0,15 pp în ipoteza unei proiecții macroeconomice mai plauzibile (prudente).
  • CF apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile și cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergența cu ținta de deficit propusă pentru anul curent.
  • Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar și fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent ar fi de circa 3,8 – 4,1% din PIB, ceea ce se traduce printr-o încordare și mai severă a bugetului, dată fiind puținătatea resurselor disponibile în raport cu obligațiile angajate în prezent, chiar fără a le lua în considerare și pe cele viitoare.
  • Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistența socială cu încă 1,85 pp din PIB față de anul curent, și un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către piețe și indică nevoia de corecție la timp. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel și de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creșterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020.
  • Niveluri înalte și în creștere ale deficitului bugetar (admițând că piețele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publică și vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice; spațiul fiscal nu ar exista, ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a stimula economia în faza de recesiune a ciclului economic și mai mult, în mod inevitabil ar impune corecții fiscale, contribuind la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare.
  • Dacă, în ultimii ani, singurul reper funcțional din perspectiva regulilor fiscale naționale și/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, în prezent, și acesta este depășit, iar direcția este de majorare a deviației față de acesta. Perspectiva plasării României în PDE apare dificil de evitat, iar aceasta ar trebui să îndemne la corecții cât mai grabnice.
  • Balanța riscurilor în legătură cu soldul bugetar aferent anului 2020 este înclinată, în opinia CF, pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, presiuni suplimentare asupra bugetului putând să apară din: evoluții economice mai nefavorabile la nivel internațional, aplicarea deciziei de dublare a alocațiilor, prorogată până la 1 august, înregistrarea unei creșteri mai alerte a cheltuielilor cu bunuri și servicii. În sens opus ar putea acționa o reducere a cheltuielilor de investiții, dar este puțin probabil ca această să poată compensa o eventuală manifestare a riscurilor descrise anterior.
XS
SM
MD
LG