Departamentul de Stat al SUA a cerut Turciei să mențină catedrala Sfânta Sofia ca muzeu și să nu-i schimbe statutul în moschee.
„Guvernul Turciei a administrat Catedrala Sfânta Sofia ca muzeu - recunoscută oficial de UNESCO ca parte a Zonelor Istorice din Patrimoniul Mondial al Istanbulului - într-o manieră excepțională timp de aproape un secol. Solicităm guvernului Turciei să continue să mențină Hagia Sophia ca muzeu”, transmite Departamentul de Stat al SUA care amintește Turciei că s-a angajat să respecte tradițiile și istoria care au contribuit la transformarea ei în republica de astăzi, „accesibilă tuturor”.
Catedrala este un „testament al expresiei religioase și al geniului artistic și tehnic, reflectat în bogata și complexa sa istorie de 1.500 de ani”, spune Mike Pompeo într-o declarație de presă.
Mai mult, statutul său de muzeu a permis oamenilor din întreaga lume să acceseze și să reflecte asupra acestei „realizări magnifice”, mai spus Departamentul de Stat.
Statele Unite văd schimbarea statutului catedralei ca pe o „diminuare a moștenirii acestei clădiri remarcabile și a capacității sale de neegalat - atât de rară în lumea modernă - de a servi umanitatea ca o punte, de care e atât de multă nevoie, între tradiții și culturi de credință diferită”, mai spune documentul citat.
SUA spun că vor lucra în continuare cu guvernul Turciei pentru o „gamă largă de probleme de interes reciproc, inclusiv conservarea locurilor religioase și culturale.”
Hagia Sophia (din greacă de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”) a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, iar astăzi muzeu în Istanbul, Turcia.
Pe 29 mai, la 567 de ani de la cucerirea otomană a Constantinopolului, rugăciunea islamică a răsunat din nou sub bolta catedralei Aghia Sofia (Sfânta Înțelepciune), complet goală din cauza restricțiilor dictate de pandemia de coronavirus, relatează La Repubblica.
La slujbă a participat, însă, ministrul turc al turismului, Mevlüt Çavuşoğlu, și un imam, care a citit sura lui Fatih, „cuceritorul”, cu trimitere la Muhammad al II-lea, liderul care a cucerit orașul după un lung asediu punând capăt Imperiului Bizantin.
Instituții de presă apropiate de Sfântul Scaun și de Biserica Catolică au tras un semnal de alarmă iar multe critici au venit în principal de la Atena, guvernul elen definind „inacceptabilă utilizarea unui sit destinat altor culte”.
Răspunsul lui Erdogan a sosit prompt: „La Atena nu există nici măcar o moschee, spre deosebire de Istanbul, unde multe biserici sunt mereu active. Guvernul grec nu are legitimitate să administreze Turcia și ar trebui să evite să genereze controverse inutile. Dacă vor depăși în continuare limita, vom ști cum să răspundem”.
„Aghia Sofia (Ayasofya) se află pe teritoriul turc, a fost cucerită, iar ceea ce se întâmplă în țara noastră are legătură cu proprietatea noastră, ne privește doar pe noi. Nu este deloc o problemă internațională, ci este o problemă de suveranitate națională”, a spus Mevlüt Çavuşoğlu într-un interviu acordat pentru 24 TV, în timp ce directorul de comunicare al biroului prezidenţial, Fahrettin Altun, a promis că muzeul va fi„ reconvertit curând” într-un loc de cult musulman: „Aveți răbdare”, a spus el, adresându-se cetățenilor turci, „ne vom asigura împreună că se va întampla acest lucru”.
Erdogan a cerut Consiliului de Stat să se pronunțe iar decizia urmează să fie comunicată miercuri, pe 2 iulie.
Hagia Sophia își așteaptă destinul, care pare să-şi schimbe ciclic destinația religioasă în funcție de cine o cucerește. Catedrală ortodoxă, apoi catolică, convertită în moschee după capturarea otomană; unde, totuși, sultanul Mehmet a ordonat să se păstreze mozaicurile prețioase, acoperindu-le, în loc să le distrugă, așa cum ar fi impus iconoclasmul islamic. În 1935, tatăl Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, a transformat-o într-un muzeu.
Sultanul Mehmet, supranumit Fatih „Cuceritorul”, a chemat în oraş, chiar şi din îndepărtata Grecie, miniștri din toate religiile comunităților din Constantinopol, garantând libertatea de cult și inaugurând o eră de toleranță recunoscută de istorici.
