Linkuri accesibilitate

Departamentul de Stat, despre climatul investițional din România: calitate instituțională scăzută, instabilitate și corupție


Un raport al Departamentului de Stat al SUA cu lumini și umbre

Poziționare strategică bună, apartenență la UE, forță de muncă educată, dar calitate instituțională scăzută, corupție și impredictibilitate legislativă, sunt datele cheie transmise investitorilor de Departamentul de Stat al SUA despre climatul investițional din România.

România este receptivă la toate formele de investiții străine, iar guvernul său nu face nicio discriminare față de investitorii străini și nici diferențieri determinate de sursa de capital. De asemenea, locația strategică a României, apartenența la Uniunea Europeană, forța de muncă relativ bine educată, salariile competitive și resursele naturale abundente fac din România o țară dorită de firmele care-și doresc să acceseze piețele europene, din Asia Centrală și din Orientul Apropiat, spune un raport al Departamentului de Stat.

Acesta amintește, însă, de raportul recent al Comisiei Europene, nu foarte încurajator pentru România, de calitatea instituțională scăzută, de corupție, de instabilitatea legislativă și de amintirea nefastă a OUG 114, „ordonanța lăcomiei” dată de fosta putere PSD, cea care a înființat și o secție de presiune politică asupra magistraților.

Investitorii americani, se mai spune în raport, au găsit oportunități în sectoarele tehnologiei informației, auto, telecomunicații, energie, servicii, producție, produse de consum, asigurări și în sectorul bancar.

Climatul investițional din România prezintă însă o imagine mixtă, iar potențialii investitori ar trebui să verifice antecedentele atunci când iau în calcul orice investiție.

Raportul de țară semestrial european 2020 al Comisiei Europene pentru România indică instabilitatea legislativă persistentă, luarea de decizii imprevizibile, calitatea instituțională scăzută și corupția ca factori care erodează încrederea investitorilor, amintește Departamentul de Stat.

Raportul menționează, de asemenea, că legislație importantă a fost adoptată fără o consultare adecvată a părților interesate și deseori nu a avut evaluări de impact. Reorganizările frecvente ale instituțiilor publice contribuie, de asemenea, la gradul semnificativ de instabilitate.

Raportul se referă și la demersurile fostului guvern PSD de a „submina procurorii și de a slăbi independența judiciară”, acțiuni care nu au putut decât să zdruncine încrederea investitorilor în eforturile anticorupție, dar vorbește și de alegerea președintelui Iohannis „cu o atitudine pro-business” și de schimbarea puterii PSD cu una liberală, de centru-dreapta, favorabilă investițiilor, ca un punct de cotitură.

Nu este ignorat nici discursul anti-Occident, de tip Dragnea, care a escaladat în spațiul public odată cu adoptarea OUG 114, împotriva băncilor, intitulată de guvernanții de atunci „a lăcomiei”.

„Retorica politică luase un ton din ce în ce mai naționalist, unii lideri politici acuzând din când în când companiile străine că nu plăteau impozite, că profitau de lucrători și resurse și că sponsorizau proteste anti-guvernamentale. Președintele Iohannis a fost reales în noiembrie 2019 cu o atitudine pro-business. Alegerile parlamentare din decembrie 2020 au avut ca rezultat un guvern de coaliție pro-investiții, de centru dreapta, cu majoritate parlamentară, oferind stabilitate politică sporită. Coaliția și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru statul de drept și reformă”, se mai spune în documentul citat.

Regres anticorupție între 2017 și 2019

De asemenea, raportul remarcă regresul înregistrat de România în lupta împotriva corupției între 2017 și 2019, adică atunci când la putere au fost PSD-ALDE-UDMR.

„Lupta României împotriva corupției la nivel înalt și mediu, un model în sud-estul Europei în ultimul deceniu, a suferit eșecuri semnificative între 2017 și sfârșitul anului 2019 datorită unei campanii concertate în timpul guvernului anterior de slăbire a eforturilor anticorupție, a legislației penale și judiciare și a independenței judiciare. Instituțiile judiciare, ONG-urile, UE și guvernele aliate NATO și-au exprimat îngrijorarea cu privire la inițiativele legislative care au favorizat această tendință în perioada respectivă. (...) Actualul guvern a început să anuleze acțiunile negative ale guvernului anterior, dar acest efort va dura ceva timp pentru a avea efect deplin.”

De asemenea, raportul spune că „observatorii interni și internaționali ai statului de drept și forțele de ordine au criticat gama largă de modificări pe care fostul guvern le-a introdus în codul penal și codurile de procedură penală ca slăbind seturile de instrumente de anchetă, inclusiv în combaterea corupției între 2017 și 2019. În iulie 2019, Curtea Constituțională a considerat aceste modificări neconstituționale, iar actualul guvern intenționează să revizuiască aceste coduri.”

Deși pare să acționeze „doar în cazuri motivate politic”, Secția specială de investigare a magistraților continuă să funcționeze, spune Departamentul de Stat, care remarcă totuși că actualul guvern face eforturi pentru desființarea sa.

„Parchetul special înființat de guvernul anterior pentru investigarea și urmărirea penală a judecătorilor și procurorilor, care pare să întreprindă doar cazuri motivate politic, continuă să funcționeze”.

De asemenea, este menționat și impactul negativ al deciiziilor Curții Constituționale asupra activității DNA.

Interimat prelungit și instabilitate la conducerea întreprinderilor de stat

Vânzarea de către guvern a participațiilor minoritare în întreprinderile de stat din sectoare cheie, cum ar fi generarea și exploatarea energiei, a stagnat din 2014.

Un proiect de lege adoptat în 2020 a instituit o interdicție de doi ani asupra vânzării activelor de stat și a capitalului de stat, remarcă Departamentul de stat.

„Guvernul României este în curs de elaborare a legislației care va pune capăt interdicției. Guvernele succesive au slăbit aplicarea codului de guvernanță corporativă al întreprinderii de stat recurgând la numiri de manageri interimari pe termen scurt pentru a ocoli cerințele de conducere subliniate în codul de guvernanță corporativă. Instabilitatea în gestionarea întreprinderilor de stat împiedică capacitatea de planificare și investiție”, se spune în documentul citat.

Din acest motiv, sunt necesare consultări cu părțile interesate și evaluări de impact înainte de adoptarea legislației. Cu toate acestea, această cerință a fost respectată inegal, iar entitățile publice nu fac în general evaluări de impact.

„Schimbările frecvente ale guvernului au condus la schimbarea rapidă a politicilor și priorităților care servesc la complicarea climatului de afaceri. România a făcut pași semnificativi în combaterea corupției, dar rămâne o provocare continuă”, se mai spune în raport.

Lipsa de expertiză a instanțelor comerciale, inconsecvență și impredictibilitate

România recunoaște drepturile de proprietate și contractuale, dar executarea prin procesul judiciar poate fi lungă, costisitoare și dificilă.

Companiile străine angajate în comerț sau investiții în România își exprimă adesea îngrijorarea cu privire la lipsa de expertiză a instanțelor române în probleme comerciale.

Nu există instanțe comerciale specializate, dar există instanțe civile specializate. Judecătorii au, în general, o experiență limitată în funcționarea unei economii de piață, metodele de afaceri internaționale, drepturile de proprietate intelectuală sau aplicarea legilor comerciale și concurenței românești, remarcă raportul.

Inconsecvența și lipsa predictibilității în jurisprudența instanțelor sau în interpretarea legilor rămân o preocupare majoră pentru investitorii străini și interni și pentru societatea mai largă, se mai spune în raport.

„Chiar și atunci când hotărârile judecătorești sunt favorabile, executarea hotărârilor este inconsistentă și poate duce la apeluri îndelungate. Neimplementarea ordinelor judecătorești sau a cazurilor în care administrația publică contestă în mod nejustificat hotărârile judecătorești constituie obstacole în calea caracterului obligatoriu al hotărârilor judecătorești”, se spune în raport.

Medierea ca instrument de soluționare a litigiilor devine treptat mai frecventă în România, iar un organism de certificare, Consiliul de mediere, stabilește standarde și practici, nu există un mecanism legal pentru medierea ordonată de instanță în România, dar judecătorii pot încuraja justițiabilii să recurgă la mediere pentru a-și soluționa cazurile. Dacă justițiabilii optează pentru mediere, aceștia trebuie să prezinte rezoluția propusă unui judecător la finalizarea procesului de mediere. Judecătorul trebuie apoi să aprobe acordul.

Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG