- În 2021, lângă Craiova, la Cârcea, a început construirea unui depozit logistic al companiei Lidl România.
- După ce o parte din clădire a fost ridicată, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a cerut oprirea lucrărilor, pentru că depozitul era în raza radarului militar, aflat la aprox. 2.000 de metri.
- Disputa a ajuns în instanță – MApN a cerut anularea autorizației de construire și demolarea construcției.
- Lidl cere despăgubiri pentru construcția începută și contestată în instanță de la cei care i-au vândut terenul și de la Consiliul Județean Dolj, care a autorizat construirea. Compania a oprit lucrările după ce a fost dată în judecată.
Decizia de marți a judecătorilor casează mai multe decizii anterioare, prin care justiția dădea câștig de cauză Ministerului Apărării.
Printre acestea se numără cea privind anularea autorizației de construire obținută inițial de Lidl, care rămâne astfel în vigoare.
Sentința de pe 5 martie confirmă și o înțelegere extrajudiciară între MApN și Lidl, prin care compania se angaja să plătească ridicarea antenelor radarului în așa fel încât depozitul său nu mai fie în calea semnalului transmis de radar.
Președintele Consiliului Județean (CJ) Dolj, Cosmin Vasile, instituție al cărei recurs a fost acceptat de instanță, a explicat pentru Europa Liberă România ce au decis, mai exact, judecătorii.
„[Judecătorii] au anulat hotărârea tribunalului care anula autorizația de construire pentru depozit, deci practic autorizația e în vigoare. Au anulat decizia tribunalului prin care se anula tranzacția între părți. MApN și Lidl făcuseră o tranzacție, o împăcare, prin care Lidl se obliga să înalțe cu câțiva metri antenele”, spune Cosmin Vasile.
A fost anulată și decizia ca Lidl să-și demoleze construcția.
Rejudecarea, spune Cosmin Vasile, se va întâmpla doar dacă MApN dorește acest lucru. CJ sau Lidl nu ar mai avea de ce să vrea ca procesul să se reia.
Cum a ajuns Lidl să construiască lângă radarul de la Cârcea
Scandalul dintre CJ Dolj, Lidl și MApN a început în iarna anului 2022, după ce Armata a cerut oprirea lucrărilor la un depozit al retailer-ului care ar fi afectat funcționarea radarului. La acel moment, lucrările la depozit erau în curs.
Nemții de la Lidl căutau încă dinainte de pandemie un teren pe care să construiască un depozit logistic care să deservească toată zona de sud-vest a României.
Au găsit ceea ce doreau lângă Craiova, în comuna Cârcea, unde chiar primarul Valerică Pupăză avea de vânzare o suprafață uriașă de teren. Mai puțin decât avea nevoie Lidl, dar suficient de mult ca să înceapă negocierile.
Părțile au bătut palma în 2021, cu condiția ca vânzătorii terenurilor pe care urma să se ridice investiția să garanteze că terenul e construibil și să obțină autorizație de construire.
Afacerea s-a încheiat pe 231.053 metri pătrați, suprafață obținută din alipirea mai multor terenuri care aparțineau familiei primarului Pupăză – în nume personal sau prin firmele controlate – și ale altor persoane fizice.
Lidl a plătit pe tot terenul aproximativ opt milioane de euro.
Clauza încheierii contractului de vânzare-cumpărare era obținerea autorizației de construire pe acel teren. Scopul: „edificarea unui centru logistic”.
În același act încheiat de Lidl cu părțile se menționa că vânzătorii vor acorda garanții pe proprie răspundere că „imobilul ca parte din imobilul întreg nu este traversat de rețele de utilități de interes public sau privat [...] și nu există restricții de a realiza proiectul”.
Autorizația de construire fără aviz MApN
Primul act de urbanism emis pentru viitoarea construcție a fost un certificat de urbanism, pe 21 august 2020.
Acesta este actul administrativ care stabilește condițiile în care se poate face viitoarea construcție: ce criterii impun planurile urbanistice general și zonal, ce restricții sunt, și – foarte important – de ce avize e nevoie pentru a fi eliberată autorizația de construire.
Cum Primăria Cârcea nu avea la momentul respectiv un serviciu propriu de urbanism, toată procedura s-a mutat în curtea Consiliului Județean Dolj.
CJ Dolj, după ce a primit documentația, a cerut un aviz de la Primăria Cârcea privind terenul cu pricina, în care trebuiau trecute toate sarcinile, restricțiile și avizele necesare.
În documentul trimis de Primăria Cârcea către Consiliul Județean Dolj în vederea emiterii Certificatului de Urbanism nu a fost trecută obligativitatea obținerii unui aviz de la MApN.
Certificatul de urbanism a fost, astfel, emis fără acel aviz.
Pe 28 iunie 2021 a venit și autorizația de construire, iar Lidl s-a apucat de treabă.
A semnat un contract de execuție cu o firmă și a început construcția depozitului. După ce stâlpii de susținere au fost ridicați, a venit și sesizarea de la MApN, în ianuarie 2021.
Armata reclama că construcția umbrește radarul aflat la nici 2.000 de metri de viitoarea bază logistică. Pe 1 februarie 2022, lucrările au fost sistate și a început lupta în instanțe.
Autorizația de construire contestată în instanță
MApN a deschis, în instanță, două acțiuni separate. În prima a cerut anularea autorizației de construire și demolarea construcției deja edificate.
Cea de-a doua se referea la cererea de suspendare a autorizației de construire până la finalizarea procesului pe fond.
Procesul pe fond s-a terminat pe 5 martie 2024, la Curtea de Apel Craiova, cu o decizie definitivă. Instanța a dat câștig de cauză Consiliului Județean Dolj și Lidl și a decis casarea tuturor deciziilor anterioare.
Reprezentanții ministerului au susținut în fața instanței că „la o distanţă de aproximativ 2000 de metri sud de obiectivul militar, pârâţii au început edificarea unei construcţii metalice de mari dimensiuni, cu o înălţime prognozată de aproximativ 20 m, care afectează în mod semnificativ funcţionarea echipamentelor militare, în sensul limitării posibilităţilor de descoperire a aeronavelor care zboară la înălţime mică pe direcţia Sud şi care, odată finalizată, ar diminua drastic şi chiar ar putea suprima eficacitatea acestora”.
În apărare, Consiliul Județean Dolj a motivat că MApN nu a comunicat primăriei Cârcea „zonele supuse servituţiilor aeronautice, conform codului aerian anterior emiterii certificatului de urbanism” și că nu există dovezi clare că radarul nu mai funcționează la parametri, doarece în comunicatele de presă ministerul a susținut că nu sunt probleme.
MAPN a intabulat, în urmă cu aproape două luni, servituțile aeronautice (zonele în care sunt impuse condiții speciale) la care făcea referire CJ Dolj în fața judecătorilor, spune președintele consiliului Marian Vasile, pentru Europa Liberă România.
„Acum știm exact, unde și cum se poate costrui fără a avea probleme cu radarul”.
MApN, înțelegere cu Lidl
În procesul pe fond, la unul dintre termene, judecătorii au respins o înțelegere extrajudiciară prealabilă între părți. Mai exact între MApN și Lidl.
Ce anume conținea înțelegerea au aflat jurnaliștii de la Libertatea.
Fostul ministrul al Apărării, Vasile Dîncu, a semnat, la 12 iulie 2022, Ordinul 106, care stipula „amenajarea unei poziții temporare de funcționare a unui radar pe timpul executării lucrărilor și relocarea efectivă a radarului [...] din poziția actuală în viitorul amplasament, care se va realiza de către pârâți pe cheltuiala lor, cu un operator economic specializat și agreat de furnizorul echipamentelor sau de agenția NATO”, se menționează în documentul obținut de jurnaliștii de la Libertatea.
Cu alte cuvinte, MApN era dispus să mute radarele, pe banii companiei private, ca depozitul logistic al Lidl să poate fi construit.
Înțelegerea extrajudiciară propusă de reclamant și pârât, adică MApN și Lidl, nu a fost pe placul unei judecătoare de la Tribunalul Dolj, care a respins documentul. Și a motivat că speța e de interes public, nu doar strict al părților.
Și aceasta decizie a fost casată definitiv de Curtea de Apel Craiova. Părțile pot negocia acum o înțelegere.
Compania Lidl cere 16 milioane de euro daune
Într-un alt proces, compania SC Lidl Romania SCS Chiajna, deținătorul lanțului de magazine Lidl, a cerut în judecată despăgubiri pentru investiția de la Cârcea. Lidl a evaluat pagubele la 80 de milioane de lei (16 milioane de euro).
Compania germană vrea să recupereze banii de la vânzătorii terenurilor pe care urma să construiască, dar și de la Consiliul Județean Dolj, instituția care a emis autorizația de construire.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
