Linkuri accesibilitate

Detalii despre planul de recuperare economică post-coronavirus al Comisiei Europene


Este vorba de un pachet imens de stimulare pentru relansarea economiei UE, după ce pandemia de coronavirus se va încheia, o combinație de împrumuturi și subvenții și care va fi susținută de investițiile din sectorul privat. ​Pachetul, care ar putea valora câteva mii de miliarde de euro, este legat de bugetul Uniunii Europene, elaborat de Comisia Europenă și va fi revizuit de liderii blocului comunitar până la jumătatea lunii mai.

O prezentare generală a planului - în care apar observațiile publice făcute de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și ale comisarului european pentru buget, Johannes Hahn - şi o notă internă a Comisiei Europene au fost consultate de Reuters, care le prezintă mai jos.



CÂT?

Preşedinta CE a declarat că planul urmează să ofere un sprijin în valoare de cel puţin 1000 de miliarde de euro şi că schema ar putea dura trei ani. Ea a lăsat însă să se înţeleagă că suma ar putea fi mult mai mare, iar în nota internă a Comisiei, consultată de Reuters, se menţiona în paranteze suma de 2000 de miliarde - scrisă cu creionul, ceea ce arată că s-ar putea modifica.

DE UNDE AR PUTEA VENI BANII

O parte din bani va fi furnizată sub formă de lichidităţi, la care se va adăuga efectul de amplificare observat deja la schema de investiţii utilizată în UE în ultimii cinci ani. Uniunea va cheltui direct o sumă mică pentru finanţarea părţii mai riscante a investiţiei, iar tranşa respectivă va fi prima din care vor fi suportate eventuale pierderi. Partea mai mare va proveni din capitaluri private.

CÂND AR PUTEA FI DEMARAT PLANUL

Planul de relansare ar urma să înceapă la 1 ianuarie 2021, odată cu următorul buget pe termen lung al Uniunii, dar numai dacă până atunci se ajunge la un acord privind planul fiscal, ceea ce - observă Reuters - nu este sigur.

Unii lideri au cerut CE să propună modalităţi de a asigura chiar de acum bani pentru repornirea economiilor, iar executivul UE studiază soluţii pentru o "punte".

CUM VOR INTRA GUVERNELE ÎN POSESIA BANILOR?

Încă nu s-a stabilit proporţia în pachet a împrumuturilor şi a granturilor (credite nerambursabile). Ţările din nordul UE preferă prima variantă, cele din sud insistă că trebuie evitată acumularea unor datorii nesustenabile.

ÎMPRUMUTUL

Comisia plănuiește să împrumute de pe piață circa 320 de miliarde de euro, făcând uz de ratingul AAA pentru a obţine condiţii avantajoase. Ulterior, circa jumătate din bani urmează să fie împrumutaţi mai departe guvernelor naţionale, iar dacă efectul de pârghie duce la o amplificare de 10 ori - cum a sugerat deja Comisia - ar rezulta investiţii în valoare de 1500 - 1600 de miliarde de euro. Împrumuturile ar urma să fie pe termen lung, dar încă neprecizat de CE.


GARANȚII

Comisia dorește să împrumute cele 320 de miliarde de euro cu garanții sporite din partea guvernelor în bugetul UE, care-și primește banii din taxe vamale de import, TVA naționale şi contribuţiile naţionale.

Bugetul european nu poate funcţiona cu deficit, deci angajamentele guvernelor sunt întotdeauna ceva mai mari decât plăţile.

În prezent, aceste angajamente sunt plafonate la 1,2% din produsul intern brut al Uniunii, iar plăţile la circa 1,1%.

Pentru a putea împrumuta cele 320 de miliarde, Comisia doreşte ridicarea nivelului angajamentelor la 2% timp de doi sau trei ani - o creştere teoretică, din care se vor face trageri doar dacă este necesar. Ar rezulta însă un "spaţiu fiscal" de 110 miliarde de euro anual, care ar putea fi utilizat ca garanţie pentru investitori. În trei ani, Comisia ar putea astfel împrumuta de pe piaţă peste 300 de miliarde de euro.

GRANTURILE/SUBVENȚII (CREDITE NERAMBURSABILE)

Cealaltă jumătate din sumele împrumutate ar urma să meargă la bugetul pe termen lung, din care se acordă credite nerambursabile.

UE va trebui însă să achite împrumuturile din care s-au alocat granturi, iar nota internă propune ca rambursarea să se facă după 2027, pe o perioadă lungă sau din surse bugetare noi. Printre acestea au fost deja menţionate taxe pe dioxidul de carbon, pe materialele plastice sau pe tranzacţiile financiare.

Alte surse posibile sunt Facilitatea de Recuperare și Reziliență, de 200 de miliarde de euro inclus în buget, şi două fonduri de câte 200 de miliarde, pentru recapitalizarea companiilor solide, respectiv pentru crearea autonomiei strategice a lanţurilor de aprovizionare vitale la nivel european.

Bugetul ar mai putea redirecționa fonduri de coeziune de 50 de miliarde de euro, utilizate pentru egalizarea nivelului de trai între statele membre ale UE. Banii respectivi ar putea fi folosiţi în 2021 şi 2022 pentru refacerea pieţei muncii, pentru sistemele de sănătate şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

XS
SM
MD
LG