DECLARAȚIA
Liviu Dragnea:„Forţăm investiţiile în infrastructura rutieră şi de cale ferată, construim autostrăzile care nu s-au construit până acum, îndreptăm legile strâmbe, scoatem justiţia de sub influenţa politicii şi a serviciilor secrete”, la mitingul PSD de la Iași
Minciună: Nu numai că PSD nu “forţează” investiţiile în infrastructura rutieră şi de cale ferată, dar nici nu respectă legile în vigoare în această privinţă, legi care obligă Executivul la anumite investiţii anuale. În ce privește modificările aduse legislației, MCV, Comisia de la Veneția, iar recent Comisia Europeană care e aproape de activarea art.7 din Tratatul de la Lisabona, au semnalat un cumul de derapaje în detrimentul mecanismelor democratice.
Context
În timpul mitingului PSD din data de 9 mai, Liviu Dragnea a suţinut în fața mulțimii că PSD rezolvă tot ce nu s-a făcut și repară greșelile și „strâmbătățile”:
„Forţăm investiţiile în infrastructura rutieră şi de cale ferată, construim autostrăzile care nu s-au construit până acum, îndreptăm legile strâmbe, scoatem justiţia de sub influenţa politicii şi a serviciilor secrete”
https://recorder.ro/mitingul-de-la-iasi-ne-uram-si-asta-e-tot-ce-mai-conteaza/ (min. 12.32 – 12.50)
Declaraţia a fost făcută la Iaşi, capitala simbolică a Moldovei. Patru asociaţii civice au pus în ultima perioadă presiune pe Guvern pentru construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal, iar un antreprenor din regiune a construit simbolic „primul metru de autostradă”, fiind blamat public de liderul PSD.
Guvernarea actuală a preluat puterea la începutul lui 2017. Toate cele 3 guverne PSD au promis mulţi kilometri de autostradă. Şi în 2017 şi în 2018 guvernanţii au fost contrazişi de cifre. Cel mai probabil aşa se va întâmpla şi în 2019. Mai mult, 2 şosele de mare viteză, Sibiu-Piteşti şi Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş sânt deocamdată doar pe hârtie. Prima e cerută insistent, de ani de zile, de cel mai mare exportator al României, Dacia Renault. În cazul celei de-a doua, în premieră, Parlamentul a adoptat anul trecut o lege care prevede construirea Autostrăzii Unirii (sursa).
În ceea ce priveşte calea ferată, guvernul PSD nu a prevăzut în buget nici un ban pentru lucrări la linia Gara de Nord – Aeroportul Otopeni. Asta deşi investiţia este o obligaţie asumată faţă de UEFA, întrucât Bucureştiul va găzdui anul viitor 4 meciuri din Campionatul European de fotbal.
Referitor la justiţie, cel mai grav semnal de alarmă a venit luni (13 mai) de la Comisia Europeană. Autorităţile române au fost notificate că, dacă intră în vigoare modificările la Codurile Penale, ţara noastră riscă activarea Articolului 7 din Tratatul UE. Astfel, România va pierde dreptul de vot în Consiliul European.
Verificare
De-a lungul anilor mulţi dintre politicienii aflaţi la guvernare au promis că, în mandatul lor, se vor face sute de kilometri de autostradă.
Printre obiectivele pe care şi le-au propus cabinetele Grindeanu şi Tudose în programul de guvernare (paginile 106-108) se numără finalizarea Lugoj – Deva, Sibiu – Pitești, centură București, Constanța – Vama Veche; finalizarea Autostrăzii Transilvania; Autostrada Est Vest (Montana): Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni și Câmpia Turzii – Tg. Mureș; Autostradă Pitești – Craiova și București – Giurgiu.
Programul de guvernare al cabinetului Dăncilă (paginile 167-169) vine, în mare, cu aceleaşi promisiuni, una dintre diferenţe fiind ca s-a mai adăugat un tronson Autostrăzii Transilvania: Ploieşti – Comarnic.
În 2017 au fost recepţionaţi 24 km de autostradă (sursa). În 2018 s-au mai adăugat 101 kilometri, dar numai 60 dintre aceştia au fost daţi efectiv în folosinţă. Pe 43 de kilometri din loturile 3 şi 4 Lugoj-Deva trebuie remediate „mici găuri de 500 de metri” (sursa). La începutul acestui an, ministrul transporturilor, Răzvan Cuc şi şeful CNAIR, Narcis Neaga, au promis că până la finele lui 2019 se va circula pe alţi 180 de kilometri de autostradă (sursa). Ulterior, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, a avansat o cifră mai puţin optimistă: 118 km. Chiar şi aşa el e contrazis de reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură care susţin că au şanse să fie inauguraţi 43 de km. Restul sunt „promisiuni pentru naivi şi dezinformări grosolane”, scrie mediafax.
Deşi era obligat, potrivit legii 291/2018, să prevadă fonduri în buget pentru autostrada Unirii, Guvernul Dăncilă „a uitat”. În urma protestelor unor asociaţii civice s-au alocat fonduri, însă doar pentru reactualizarea studiului de fezabilitate aferent unui tronson din cele 3 ale autostrăzii (sursa).
Şi Autostrada Piteşti – Sibiu rămâne tot pe hârtie, exact ca Autostrada Unirii. În mai multe rânduri reprezentanţii Automobile Dacia au ameninţat că vor muta producţia din România din cauza infrastructurii. În 14 aprilie 2019 a fost semnat contractul pentru lotul Sibiu – Boiţa, cel mai uşor din cele 5 tronsoane ale autostrăzii. Un an ar urma să dureze doar proiectarea, aşa că lucrările nu vor începe mai devreme de 2020.
România nu îşi va putea ţine promisiunea făcută UEFA pentru EURO 2020. Linia Gara de Nord – Aeroportul Otopeni nu are finanţare prinsă în buget, dar, chiar dacă s-ar găsi bani, proiectul nu va fi gata pentru că nu mai este timp.
In martie anul acesta, CFR Infrastructură a anunţat că trei companii au depus oferte la licitaţia pentru modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă, obiectul contractului fiind construcția a 3 km de cale ferată și a unui viaduct de 1,5 km peste DN1 (sursa).
Chiar dacă analiza ofertelor ar fi făcută foarte rapid şi dacă nu ar exista contestaţii, şansele ca trenurile să poată circula în iunie 2020, când Bucureştiul va găzdui 4 meciuri din Campionatul European de fotbal, sunt infime. Contractul presupune 2 luni proiectare și 12 luni execuție, ceea ce înseamnă că proiectul ar fi gata prin august 2020, prea târziu pentru Campionatul European de fotbal.
România are cea mai proastă infrastructură feroviară din Europa, potrivit Forumului Economic Mondial. Ţara noastră ocupă abia locul 73 din 101 state pentru care există date, fiind depăşită de Pakistan, Botswana sau de Republica Moldova.
La capitolul justiţie, acţiunile guvernanţilor PSD-ALDE au dus la proteste masive de stradă, la critici dure din partea opoziţiei, a societăţii civile, a magistraţilor şi a instituţiilor internaţionale. Cel mai mare protest de după ’89 a fost provocat de faimoasa OUG 13/2017. Sute de mii de oameni au cerut abrogarea ordonanţei care relaxa legislaţia penală (sursa). Asta nu i-a descurajat însă pe guvernanţi, care au continuat cu modificarea legilor justiţiei şi a Codurilor Penale deşi au primit avize negative de la Consiliul Superior al Magistraturii, iar DNA, Parchetul General și Forumul Judecătorilor s-au pronunțat împotrivă.
Extrem de dure au fost criticile venite din plan extern. În raportul MCV din 2018, Comisia Europeană a constatat că s-au făcut paşi înapoi în privinţa independenţei justiţiei şi a combaterii corupţiei la nivel înalt. În noiembrie anul trecut, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie referitoare la statul de drept în România. Autorităţilor române li s-a recomandat să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar. Şi Comisia de la Veneţia a criticat aspru modificările aduse de Parlament Codurilor Penale şi Legilor Justitiei despre care a spus că slăbesc lupta împotriva corupţiei şi a altor infracţiuni grave (sursa si sursa). Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, scopul tuturor acestor modificări din justiţie este “să-l scape pe Dragnea de închisoare şi de dosare” (sursa).
Ultimele modificări ale Codurilor Penale, adoptate recent de Parlament, care ar echivala cu o aministie mascată, au condus la un avertisment fără precendent pentru România din partea Comisiei Europene. Vicepreşedintele instituţiei, Frans Timmermans, a anunţat într-o scrisoare că executivul european va declanșa o procedură preliminară activării Articolului 7 din Tratatul UE dacă modificările aduse Codurilor Penale vor intra în vigoare. Acestea riscă să creeze “o impunitate de facto pentru infracțiuni, inclusiv infracțiuni de corupție”, precizează Frans Timmermans în documentul adresat preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, dar şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
Concluzie
Minciună: Liderul PSD, Liviu Dragnea, încearcă să mintă şi să manipuleze electoratul pozând în salvatorul României. Nu numai că PSD nu “forţează” investiţiile în infrastructura rutieră şi de cale ferată, dar nici nu respectă legile în vigoare în această privinţă, legi care obligă Executivul la anumite investiţii anuale. Guvernanţii s-au încăpăţânat să îndrepte ceea ce ei numesc “legi strâmbe” în ciuda criticilor şi avertismentelor venite din partea societăţii civile, a magistraţilor şi a instituţiilor europene . Astfel, România a ajuns alături de Polonia şi Ungaria, şi ele vizate de activarea celei mai dure sancţiuni politice: Articolulul 7 din Tratatul UE. Măsura duce la pierderea dreptului de vot în Consiliul Euopean, astfel că un stat aflat în această situţie nu-şi mai poate apăra interesele în interiorul Uniunii.
Detectorul de Minciuni este un proiect de fact-checking lansat de Freedom House România, Frontline Club Bucharest, Geeks for Democracy, Stop Fake News in Romania, împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene în România și Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Proiectul este susținut de Radio Europa Liberă, iar declarațiile verificate de jurnaliști independenți pot fi accesate la www.detectoruldeminciuni.presshub.ro
„Dorim să susținem jurnalismul independent, să oferim un reper societății pentru a lua decizii pe baza unor informații corecte, dar și să-i descurajăm pe cei ce dezinformează să recurgă la astfel de practici”, este intenția organizațiilor care au lansat „Detectorul de minciuni”.
Facebook Forum