Temele „sofisticate” puse în circulație de propaganda AUR și a lui Călin Georgescu sunt total nerelevante pentru votanții lui Simion din diasporă, aceștia fiind mult mai interesați de reinstaurarea etatismului redistribuționist cu puternice trăsături socialiste, spune un studiu făcut de sociologul Barbu Mateescu, sub patronajul Fundației Konrad Adenauer.
Așa se face că discuțiile privind principiile conservatoare nu sunt tocmai atractive pentru acești votanți.
Tocmai de aceea, apariția unui partid de stânga autentic care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României – și implicit și a diasporei muncitorești– ar destabiliza serios AUR.
Aceasta este concluzia studiului „Diaspora neascultată. O cercetare calitativă”, privind starea de spirit a diasporei, fie ea votantă de George Simion sau de Nicușor Dan.
Pentru votanții Georgescu/Simion nu există un orizont pozitiv, comunitatea locală din care provin, aproape întotdeauna una săracă, și națiunea par a se îndrepta din rău spre mai rău, arată studiul citat.
„Acesta este contextul în care speranța în Călin Georgescu este în continuare la cote înalte, această speranță având rolul de a echilibra psihologic tristețea și pesimismul care sunt altfel dominante.”
Cât privește comunicarea statului român, mai ales cu privire la motivele anulării alegerilor din 2024, aceasta „poate fi caracterizată fără ezitări” ca deficitară, mai spune documentul. Poate tocmai de aceea pentru acești votanți conexiunea Georgescu-Rusia este complet absentă din mentalul lor.
Nici coaliția de guvernare nu este mai bine văzută prin ochii diasporei, pentru că aspirațiile pentru reforma statului și a clasei politice au rămas tot neîndeplinite, la același nivel cu anul 2024 și începutul anului 2025, adică înainte de alegerile prezidențiale, între timp anulate, din decembrie 2024 și în preajma celor reluate din mai 2025.
Și atunci, ca și acum, corupția, funcționarea proastă a sistemelor de sănătate și educație sau clientelismul și nepotismul îi sunt imputate puterii politice și „produc o nemulțumire generală” – mai precizează studiu.
Cât privește gradul de integrare a românilor din diaspora în societățile în care trăiesc, studiul remarcă un mai mare grad de integrare a votanților lui Nicușor Dan. Spre deosebire de cei ai lui George Simion, care se simt „condamnați” să trăiască în afara țării, iar relația lor emoțională cu România și identificarea cu populația din țară sunt semnificativ mai puternice.
Și locul din care provin are un rol important în percepția pe care o au românii din diasporă față de propria țară.
Românii care provin din marile orașe consideră că țara este în dezvoltare, că locurile de muncă sunt numeroase și bine plătite, iar progresul este major. Cei ce provin din localități mai mici, în special din Vechiul Regat, consideră că România este subdezvoltată și în profundă erodare.
De fapt, aceste percepții le oglindesc pe cele din interiorul țării și influențează fundamental opțiunile de vot. Așa se face că unii români din diasporă doresc o schimbare radicală, iar aceștia sunt în general votanții Georgescu/Simion.
Cât privește, însă, antipatia față de politicieni, aceasta îi aduce la consens pe românii din diasporă, fie ei susținători ai lui Georgescu/Simion sau ai lui Nicușor Dan.
Acesta este însă și un semnal de alarmă, un indicator despre succesul pe care-l poate avea populismul pe viitor, atrage atenția studiul.
„În diaspora, indiferent de opțiunea de vot exprimată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, antipatia față de politicieni este puternică. Percepția că ei reprezintă o clasă socială aparte, cu privilegii la care cetățenii obișnuiți nu au acces, arată potențialul populismului în viitor.”
Cât privește distincția dintre Călin Georgescu și George Simion, votul pentru acesta din urmă nu a fost decât „un mijloc de (re)validare a susținerii pentru Călin Georgescu, liderul AUR fiind prin comparație mai puțin credibil și mai puțin capabil să genereze speranță”, în opinia celor chestionați de autorii raportului.
De altfel, identitatea conservatoare a votanților lui George Simion este limitată, axa ideologică centrală fiind etatismul redistribuționist cu puternice trăsături socialiste, spune studiul. Adică, în reprezentarea votanților lui Simion statul ar trebui să ocupe un rol central în economie iar averile celor bogați să fie împărțite către restul populației.
Studiul constată și că „teme sofisticate ideatic”, precum limitarea drepturilor minorităților sexuale, războiul cultural dintre progresism și conservatorism sau redefinirea familiei pe coordonate non-tradiționale sunt total nerelevante pentru votanții lui Simion, existând chiar o puternică antipatie la adresa BOR.
În acest context, atrage atenția studiul, apariția unui partid de stânga care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României – și implicit și a diasporei muncitorești– ar pune AUR în dificultate.
„Apariția unui partid de stânga care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României (și implicit și a diasporei muncitorești) ar avea un impact extrem de defavorabil asupra viitorului AUR”, concluzionează studiul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
