Plenul Senatului a adoptat, luni, cu 75 de voturi "pentru" şi nouă abţineri (6 UDMR, 3, PSD), proiectul pentru modificarea votului în străinătate la alegerile prezidenţiale.
Articolul 8 al legii a fost modificat astfel încât, "începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate", potrivit Agerpres.
Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate - se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.
Un alt articol modificat (articolul 23) se referă la faptul că numărul membrilor Biroului electoral, dacă este insuficient, poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate.
Comisia specială a mai decis ca în diaspora votul să se desfăşoare pe parcursul a trei zile - vineri, sâmbătă şi duminică.
"În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00".
De asemenea, în diaspora, la ora 21,00, când se închid secţiile, alegătorii care se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care stau la rând pot să îşi exercite în continuare dreptul de vot. Un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedintele acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara localului de vot se află alegători care aşteaptă şi stabileşte ordinea în care aceştia au acces în sală.
Parlamentarii au mai adăugat un amendament, potrivit căruia alegătorii aflaţi la rând îşi pot exercita dreptul de vot până la maximum ora 23,59.
Parlamentarii au modificat Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi pentru funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi au adăugat un nou alineat la art. 23, care prevede ca MAE să transmită AEP lista cu informaţiile furnizate de autorităţile străine competente privind numărul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa sau alte forme de înregistrare în străinătate, defalcat pe state.
Totodată, membrii Comisiei juridice din Senat au aprobat în şedinţa de raport pe proiect un amendament potrivit căruia partidele politice vor putea finanţa din bugetele proprii campanii electorale prezidenţiale.
În cadrul dezbaterilor din plen, senatorii au salutat adoptarea proiectului, dar au semnalat şi deficienţe.
Iulia Scântei (PNL) a declarat că proiectul de modificare a legilor electorale vizează măsuri care să asigure "nu doar accesul la exercitarea dreptului fundamental la vot, ci mai cu seamă să împiedice obstrucţionarea administrativă" a exercitării acestuia. Totodată, ea a recomandat autorităţilor să realizeze o campanie de informare pentru românii din diaspora privind modalităţile de vot.
"Pentru toţi cetăţenii români din diaspora au fost prevăzute posibilităţi alternative de vot, începând cu votul anticipativ pe durata a trei zile şi votul prin corespondenţă. Un singur lucru nu a reglementat Parlamentul: obligaţia instituţiilor şi a autorităţilor implicate în procesul electoral de a asigura o bună informare şi o campanie de presă care să facă cunoscute tuturor românilor din ţară şi din străinătate aceste modificări legislative, astfel încât ei să ia la cunoştinţă în timp util cu privire la locaţiile secţiilor de votare, modalitatea în care trebuie să se înscrie în Registrul electoral şi modalitatea în care pot vota prin corespondenţă", a spus ea.
Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) a declarat că iniţiativa legislativă "vine ca urmare a faptului că partidele parlamentare au sesizat deficienţele care au avut loc la scrutinul din 26 mai", dar a menţionat totodată că aceste deficienţe au survenit "în principal" din cauza faptului că votanţii au exprimat trei voturi: unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Pe de altă parte, el şi-a exprimat regretul că nu a fost acceptată propunerea privind stabilirea unei perioade de o săptămână pentru votul anticipat prelungit.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că, în ceea ce priveşte votul în diaspora, "principala problemă" a reprezentant-o faptul că legea 33/2007 "era complet depăşită", deoarece actul normativ respectiv a fost adoptat în momentul în care România a devenit membră UE, dar încă nu exista o mobilitate semnificativă a cetăţenilor români în statele membre.
„Într-adevăr, în lege nu s-au introdus prevederi speciale privind obligaţia de informare. Vreau să vă asigur că din partea MAE nu numai că nu există niciun obstacol, ci, dimpotrivă, suntem cei mai interesaţi pentru a putea să promovăm şi să obţinem posibilitatea de informa pe toţi cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul la vot", a spus el.
Cseke Attila Zoltan (UDMR) a criticat faptul că „în câteva zile" se aduc „modificări substanţiale" legilor electorale, atrăgând în mod special atenţia asupra faptului că românii din diaspora vor putea vota până la ora 24.00, în condiţiile în care în ţară secţiile se vor închide la ora 21.00 şi se vor anunţa rezultatele exit-poll.
Radu Mihail (USR) a declarat că „dezastrul din diaspora de la alegerile din 26 mai" a arătat României că trebuie să fie pregătită să asigure votul "nu pentru 375.000 de oameni, ci pentru milioane de cetăţeni români". În acest sens, el a apreciat că propunerea votată luni de Senat este "imperfectă, dar absolut necesară".
Modificarea reglementărilor privind votul din diaspora apare după ce la alegerile din 26 mai s-a înregistrat, pentru a doua oară, obstrucționarea votului în diaspora, când mii de oameni care trăiesc în Europa Occidentală, unde trăiesc aproape cinci milioane de români, nu au ajuns să voteze. Din diaspora au votat 400.000 de oameni, în marea majoritate în favoarea opoziției - USR, PNL și PMP.
Facebook Forum