Șapte organizații neguvernamentale care au ca obiectiv reducerea poluării în orașe au monitorizat programele electorale a 38 de candidați pentru funcțiile de primar și au ajuns la concluzia că doar Clotilde Armand, candidată la Primăria Sectorului 1, și Dominic Fritz, candidat la primăria Timișoarei, îndeplinesc criteriile pentru a fi desemnați „primari ai Aerului Curat”.
Într-o monitorizare realizată de experții independenți de la „Observatorul Român de Sănătate”, au fost evaluați 38 de candidați la primăriile București, Cluj și Timișoara, precum și candidații la primăriile de sector din București. „Din păcate doar doi dintre candidații evaluați pe baza programelor lor electorale îndeplinesc criteriile de a fi viitori “Primari ai Aerului Curat”. Majoritatea candidaților îndeplinesc doar parțial criteriile. Cinci candidați evaluați nu propun măsuri pentru curățarea aerului în programele lor electorale publicate online”, se arată în analiza semnată de cele șapte organizații neguvernamentale.
Lista codașilor începe cu Firea
Cei cinci candidați care nu au niciun fel de măsuri antipoluare în programele lor electorale sunt Gabriela Firea, candidata PSD pentru primăria Capitalei, Daniel Tudorache, candidat PSD pentru primăria Sectorului 1, Voichița Lăzureanu, Marius Craina și Alexandru Mutruc, candidații PSD, Pro România și PMP la primăria Timișoarei.
Aurelian Bădulescu și Daniel Florea, candidații PSD pentru primăria Sectorului 3 și Secctorului 5 din Capitală, nu au deloc programe electorale publicate.
Cei mai mulți dintre candidați au trecute în programele electorale între unu și patru măsuri antipoluare, în timp ce Dominic Fritz și Clotilde Armand au peste cinci propuneri pentru un aer respirabil.
Invitație pentru toți candidații
Campania „Vrem aer curat” propune o serie de măsuri urgente antipoluare, adresate de mai multe organizații neguvernamentale importante din domeniul sănătății și al mediului, către candidații la primăriile marilor orașe românești. Organizațiile semnatare solicită candidaților să își asume public aceste măsuri pentru curățarea aerului poluat din orașe.
Candidații și viitori primari vor fi monitorizați și evaluați public pe baza măsurilor din lista „Vrem aer curat”. Aceasta cuprinde transparență în monitorizarea sistematică a calității aerului, asigurarea a 50 metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor din oraș, siguranță pentru bicicliști, încurajarea achiziției de vehicule hibrid şi electrice, reducerea traficului în jurul școlilor, scăderea limitei de viteză în toate zonele rezidențiale, obligativitatea opririi motorului mașinii în timpul opririi de peste 1 minut, interzicerea circulației mașinilor puternic poluante și transport public eco sau subvenționat.
Acțiuni insuficiente
Conform unui studiu al „Observatorului Român de Sănătate”, niciuna dintre primăriile celor mai mari 10 oraşe din România nu făceau suficient pentru reducerea poluării aerului în anul 2018. Astfel, primăria din București primea doar 3,6 puncte din 10 posibile pentru măsurile luate împotriva poluării aerului, în timp ce primăriile Craiova, Constanța și Ploiești primeau sub 3 puncte din 10 posibile.
Implementarea măsurilor pentru aer curat va crește speranța de viață pentru 23.400 români care mor prematur din cauza poluării aerului. În anul 2019, au fost înregistrate 900 de depășiri zilnice ale valorii maxim admise pentru sănătatea umană la 54 de stații de măsurare din țară (pentru particule PM10). Valorile limită pentru dioxidul de azot nu sunt respectate în București, Cluj, Timișoara, Brașov și Iași. „Monitorizarea și evaluarea publică a candidaților și viitorilor primari va continua și în perioada următoare. Vom publica periodic lista Primarilor Aerului Curat și încurajăm politicienii și înalții funcționari publici să își asume și să contribuie la implementarea măsurilor propuse în lista Vrem aer curat”, mai arată organizațiile care au realizat monitorizarea programelor electorale.
Apelul pentru aer curat este semnat de Observatorul Român de Sănătate, Centrul pentru Politici Publice Ecopolis (Aerlive.ro), Dăruiește Viață, Greenpeace, Caravana cu Medici, 2Celsius și Bankwatch România.
