Potrivit portalului Instanţei supreme, acţiunea a fost depusă la instanţă pe data de 8 august, însă deocamdată dosarul nu a fost înregistrat, notează Agerpres.
DNA încearcă să obţină astfel anularea deciziei Instanţei supreme din 11 iulie. Atunci magistrații au dispus încetarea procesului împotriva celor două inculpate, pe motiv că faptele s-au prescris, cu toate magistraţii au constatat că există dovezi care ar atesta vinovăţia lor.
Fiica fostului președinte al României, Ioana Băsescu, și Elena Udrea au primit, în primă instanță, 5 ani, respectiv 8 ani de detenție cu executare pentru corupție.
Acţiunea introdusă de procurori se întemeiază pe decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)vcare oferă posibilitatea judecătorilor români să nu aplice două decizii ale Curţii Constituţionale şi o hotărâre a Instanţei supreme privind prescrierea pedepselor, dacă prin aceasta se încalcă dreptul UE.
În mediul juridic din România există mai multe interpretări cu privire la punerea în practică a hotărârii CJUE, opinia majoritară fiind că judecătorii români trebuie să aplice cele două decizii ale CCR, dar nu şi pe cea a Instanţei supreme privind retroactivitatea, notează Agerpres.
Unii magistrați consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă.
Alți magistrați susțin că decizia CJUE vizează inclusiv dosarele de corupție în condițiile în care hotărârea vorbește de riscul de impunitate în fața legii prin aplicarea hotărârilor CCR și ÎCCJ.
Instanţele din România aşteaptă ca ICCJ să dea, la solicitarea Parchetului General, o confirmare privind aplicarea deciziei CJUE.
Pe 11 iulie, Instanţa supremă a dispus încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea. Ea avea o condamnare de 8 ani primită la instanţa de fond.
În acelaşi dosar, ICCJ a dispus încetarea procesului penal şi în cazul Ioanei Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, care avea o condamnare de 5 ani pentru instigare la delapidare şi spălarea banilor.
De asemenea, au fost anulate toate condamnările primite de ceilalţi inculpaţi din dosar:
- Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări), care avea o pedeapsă de 6 ani în primă instanţă pentru luare de mită;
- Victor Tarhon (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea), care primise la fond 4 ani cu suspendare pentru luare de mită;
- Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal), condamnat în primă instanţă la 3 ani cu suspendare pentru delapidare.
