Procurorii anticorupție au formulat o plângere prealabilă prin care solicită Consiliului revocarea hotărârii 225 din octombrie 2019, plângere care demontează datele susținute de inspectorii care au efectuat controlul la DNA. Astfel, Direcția anticorupție arată că plenul CSM și-a depășit atribuțiile când a stabilit caracterul nelegal al unor acte emise de procurori în timpul urmăririi penale, lucru care trebuie stabilit exclusiv de judecătorul de cameră preliminară, singurul care poate verifica legalitatea actelor efectuate de procurori.
În plângere, DNA susține că judecătorii din CSM nu pot analiza activitatea parchetelor, așa cum nici procurorii nu pot analiza activitatea desfășurată de judecători. În plus, ei susțin că reprezentanții societății civile din CSM nu au competență să analizeze raportul Inspecției Judiciare. „Împrejurările care au făcut obiectul controlului nu pot fi analizate și aprobate de către membrii din partea societății civile, care nu au nicio competență cu privire la funcționarea parchetelor sau cu privire la respectarea normelor de procedură de către procurori”, se arată în documentul obținut de Europa Liberă.
Concluzii eronate
Procurorii din DNA mai susțin că CSM acționează ca un organ administrativ și „nu poate realiza o analiză de legalitate a actelor îndeplinite de magistrați” și că „plenul CSM a formulat concluzii eronate cu privire la activitatea desfășurată de DNA”.
Anchetatorii arată că nu se poate reține că s-au făcut presiuni asupra judecătorilor prin dosare deschise în urma unor sesizări, atâta timp cât „numărul cauzelor în care sunt indicați judecători în actele de sesizare este mai mic decât cel al cauzelor privind procurori”. Astfel, potrivit IJ, în 1443 de dosare au fost vizați judecători și în 1459 de dosare au fost vizați procurori, în condițiile în care procurorii din sistemul judiciar reprezintă jumătate din numărul judecătorilor.
Autosesizarea este legală
Procurorii mai arată că cele 29 de dosare în care s-au autosesizat și care priveau judecători nu reprezintă o anomalie, „ci o reflectare a faptului că există corupție în toate domeniile societății, inclusiv în rândul magistraților” și că „în măsura în care plenul CSM intenționează instituirea unor imunități procesuale suplimentare în ceea ce privește investigarea infracțiunilor săvârșite de judecători, acesta se poate realiza exclusiv printr-o intervenție legislativă, nu prin adoptarea unei hotărâri care să interzică sesizarea din oficiu a organellor de urmărire penală cu privire la această categorie de persoane”, se mai arată în document.
Sprijinul tehnic nu înseamnă urmărire penală
O critică a CSM privind activitatea DNA privea așa numitele „abateri de la normele procesuale penale” după ce ofițeri ai Serviciului Român de Informații (SRI) ar fi efectuat acte de urmărire penală. Față de acest aspect, DNA invocă o decizie a Curții Constituționale din 16 ianuarie 2019 unde se arată că „sprijinul/suportul/concursul tehnic nu poate fi echivalat cu o activitate de urmărire penală, specifică organelor de urmărire penală, precum și că revine judecătorului cauzei să verifice legalitatea administrării probei obținute cu sprijinul SRI”.
Această plângere a fost discutată în CSM în ședința din 28 mai. Plenul nu a supus la vot anularea hotărârii criticate, plângerea fiind trimisă spre analiză Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului, fără a se discuta pe fond problemele invocate în document.
Discuții de 7 ore
Pe 15 octombrie 2019, după o ședință de 7 ore și nenumărate discuții în contradictoriu, CSM a aprobat raportul Inspecției Judiciare privind dosarele cu magistrați instrumentate de DNA cu 10 voturi DA, 8 voturi Nu și un vot NUL.
CSM susținea atunci că DNA a fost un factor de presiune asupra magistraților vizați în dosarele instrumentate de procurorii anticorupție, ”constituindu-se, în același timp, într-o afectare severă a principiului legalității procesului penal și a prezumpției de nevinovăție”.
Practica sesizărilor din oficiu împotriva magistraților reprezintă un fapt inacceptabil pentru plenul Consiliului Superior al Magistraturii, „de o gravitate fără precedent, care, fără îndoială, reprezintă un factor de presiune nu doar asupra magistraților vizați, ci asupra întregului corp profesional al judecătorilor și procurorilor”.
Facebook Forum