Linkuri accesibilitate

Revolta magistraților împotriva Ordonanței 7 ia amploare, sub amenințarea PSD că protestatarii riscă închisoarea


Dan Perjovschi, Păpușarii Justiției

Magistrații ies din nou pe treptele tribunalelor, cele mai înalte instituții judiciare - DNA, Înalta Curte cer abrogarea ordonanței 7, iar peste 700 de procurori se delimitează de asociațiile de magistrați care au fost luni la negocieri cu Guvernul. Tabloul zilei de 26 februarie.

DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție au luat atitudine oficială față de Odonanța 7, cerând abrogarea ei. Între timp, la instanțele locale, cum este parchetul din Constanța, procurorii au ieșit iar în stradă, protestând. Miercuri se anunță din nou proteste ale procurorilor și judecătorilor. 710 procurori de la toate parchetele din țară au anunțat că se delimitează și nu sunt reprezentați de două asociații de magistrați, AMR și APR, care s-au prezentat luni seara la negocieri cu premierul Viorica Dăncilă și cu Tudorel Toader, ministrul Justiției. Lista acestora, în documentul atașat (click dreapta).

DNA s-a reunit în cadrul Adunării Generale a procurorilor și a decis să se alăture protestelor magistraților din țară față de ordonanța 7, adoptată săptămâna trecută de Guvern. DNA nu își suspendă activitatea, însă avertizează printr-un banner pe site-ul instituției, că lupta împotriva corupției riscă să fie paralizată de ordonanța 7.

DNA cere intervenția Avocatului Poporului să conteste ordonanța la CCR și „factorilor îndreptățiți” să sesizeze conflictul de natură constituțională. Cu alte cuvinte, îi cer președintelui Iohannis să intervină, întrucât doar șeful statului, președinții Parlamentului și premierul pot reclama la Curtea Constituțională un conflict între puterile statului.

Solicitările DNA

1. Susține Hotărârea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul că modificările aduse prin OUG nr. 7/2019 conțin prevederi neconstituționale și care vor conduce la blocarea activității Ministerului Public, inclusiv D.N.A

2. Susține Parchetul General în a cere Avocatului Poporului sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea OUG nr. 7/2019
3. Solicită ca titularii îndreptățiți să declanșeze un conflict juridic de natură constituțională între Guvern, ca legiuitor delegat, și Autoritatea judecătorească.
4. Transmiterea unei scrisori deschise către ministrul Justiției pentru a explica modul în care urmează să fie derulată și finalizată procedura de ocupare a funcțiilor de procuror șef secție la D.N.A în intervalul de 22 de zile, rămas până la expirarea delegărilor, având în vedere că, urmare a OUG 7/2019 delegarea în aceste funcții nu mai este posibilă
5. Sesizarea reprezentanților GRECO – Grupul Statelor împotriva Corupției și a Comitetului MONEYVAL (Comitet de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor), ambele organisme din cadrul Consiliului Europei, cu privire la modul în care OUG nr. 7/2019 va afecta eficiența organelor de urmărire penală din perspectiva infracțiunilor de combaterii corupției si a spălării banilor.

Solicitările Înaltei Curți de Casație și Justiție

Judecătorii celei mai înalte instanțe au anunțat că solicită "instituțiilor ți autorităților implicate să acționeze respectând principiul separației puterilor în stat, în limitele constituționale și legale ale propriilor competențe. Solicitarea judecătorilor de la Curtea Supremă are legătură cu faptul că judecătorii acestei instanțe nu au posibilitatea de a se adresa Curții Constituționale (CCR) pentru a sesiza un conflict între puterea executivă și cea judecătorească.

De asemenea, Înalta Curte solicită abrogarea Ordonanței 7, „în partea care excedează reglementarea privind accesul și respectiv promovarea în profesie".

De asemenea, într-un punct de vedere care a fost dat publicității, ÎC consideră adoptarea modificărilor la Leguie Justiției prin Ordonanță de urgență fără consultarea magistraților „se riscă independența magistraților”.

Amenințări cu închisoarea din partea PSD

Deputatului PSD Eugen Nicolicea consideră că magistrații care și-au suspendat activitatea sunt pasibili de pedeapsa cu închisoarea.

Romania - protests of magistrates, Bucharest, 22.02.2019
Romania - protests of magistrates, Bucharest, 22.02.2019

​Nicolicea a declarat, pentru postul de televiziune Digi24, că ​„Legea română nu lasă loc de interpretări în ceea ce privește prevederile potrivit cărora suspendarea activității unităților de parchet reprezintă infracțiune și se pedepsește ca atare”, spune deputatul.Deputatul PSD a invocat prevederi ale unei legi referitoare la dialogul social, care arată că procurorii și judecătorii nu pot declara grevă.

Replica PNL - Iulia Scântei, senator

Să ameninți judecătorii și procurorii din România cu închisoarea pentru protestul acestora și pentru “îndrăzneala” de a cere respectarea dreptului european, a recomandărilor Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția, e de “mare caracter” european!, a scris Iulia Scântei.

Răspunsul PSD prin vocea deputatului Nicolicea are rădăcini adânci în comunismul dur, care a redus la tăcere prin violență și exterminare în închisorile comuniste orice voce care se opunea regimului: închisoare pentru magistrați!
Iulia Scântei, senator PNL

Senatorul PNL, membru în Comisia juridică a Senatului, îl contrazice pe deputatul Eugen Nicolicea. „Nu, acesta nu este un conflict colectiv de muncă în sensul Legii nr. 62/2011, ca să vorbesti despre greva magistratilor, interzisă prin lege de altfel. Magistrații care au ales să protesteze pe treptele parchetelor si ale instanțelor din București si din țară nu sunt un sindicat. Ei sunt vocile cele mai autorizate să ceară aplicarea si respectarea supremației si prioritătii dreptului european înaintea ordonantelor de urgentă ale lui Tudorel Toader si înaintea legilor justitiei marca PSD-ALDE”, a spus senatorul liberal.

Revolta continuă. Tot mai mulți magistrați își suspendă activitatea

  • Magistrații de la tribunalul din București își suspendă activitatea de miercuri. Sunt zeci de instanțe și parchete care au anunțat suspendarea, pe măsură ce se desfășoară Adunările Generale ale procurorilor și judecătorilor. DIICOT, de pildă, și-a restrâns activitatea de luni.
  • Instanțe cu suspendarea activității - Tribunalul Cluj, Tribunalul Maramureș (care poartă și banderole). Judecătoriile din Dej, de la Cluj, Târgoviște, Gherla.
  • La Curtea de Apel Pitești s-a suspendat comunicarea cu publicul. Tribunalul special din Mureș, judecătorii poartă banderole și ies în fiecare zi în stradă, pentru protest public. Curtea de Apel de la Brașov a cerut declanșarea procedurii de revocare a Liei Savonea, președintele CSM, acuzată că nu reprezintă interesele magistraților.
  • Parchete cu activitate suspendată - la Constanța, Brașov (ambele parchete, și cel de tribunal, și cel de judecătorie), la Timișoara, Pitești, Argeș, Mureș, cele de la sectoarele din București, cu excepția celui de la sectorul 4, Cluj, Bacău, Turda.
  • Activitate cu publicul nu va fi în această săptămână la parchetele din Buzău, Iași, București.

Klaus Iohannis a dat publicității, luni, un comunicat în care a cerut „deîndată” abrogarea ordonanței 7 și a spus că Justiția nu se negociază.

Răspunsul guvernului a venit prin intermediul lui Tudorel Toader, care a anunțat că un singur articol din Ordonanța 7 va fi abrogat. Ministrul Justiției a făcut un pas înapoi după întâlnirea cu asociațiile de magistrați prietenoase cu actuala putere, anunțând abrogarea articolului 54 din OUG 7, după ce asociațiile de magistrați, președintele Iohannis și protestele de amploare de duminică ceruseră abrogarea în întregime a ordonanței.

Toader, care a participat la întâlnirea premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanți ai unor asociații de magistrați și unii reprezentanți ai CSM, a spus că va fi eliminat articolul 54 din ordonanță. Acesta prevede două lucruri. Primul, le dădea posibilitatea judecătorilor să devină procurori de rang înalt, în condițiile în care este vorba despre bresle diferite și la modificările legilor justiției un argument fusese separarea carierelor.

Cel de-al doilea aspect care va fi eliminat din ordonanța 7 este cel care muta avizul numirii procurorilor de rang înalt ai Secției Speciale de la secția pentru procurori a CSM la plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Această prevedere a fost de asemenea criticată pentru că în actuala componență, plenul CSM este mai apropiat de coaliția la putere decât secția pentru procurori.

În controversata ordonanță au rămas valabile, însă, prevederile care fac din Secția specială de investigare a magistraților un parchet cu puteri mai mari decât cele ale DNA și care nu se află în jurisdicția procurorului general.

După întâlnirea premierului cu magistrați apropiați puterii, mai multe asociații de magistrați au anunțat că nu se simt legitimați de procurorii și judecătorii prezenți luni seara la Palatul Victoria. Este vorba despre Lia Savonea, șefa CSM, despre reeprezentanții Secției speciale de investigare a magistraților, de Asociația Procurorilor și de Asociația Magistraților din România. Ca reacție la această întâlnire, 710 procurori de la parchetele de toate nivelurile și de pe întreg cuprinsul țării s-au delimitat de asociațiile care s-au dus la Palatul Victoria. Procurorii de pe lista, dată publicității, anunță că nu se asociază în niciun fel și nu sunt reprezentați de cele două asociații - Asociația Procurorilor și Asociația Magistraților din România.​

XS
SM
MD
LG