Pe 24 februarie 2022, în ziua în care Rusia a invadat pe scară largă Ucraina, Rodica Zarițka, o ucraineancă de etnie română din Reni, regiunea Odesa, s-a trezit brusc, la 5 dimineața. Era acasă, cu cei doi copii. Din apropiere se auzea sunetul rachetelor care cădeau. Au trecut doi ani de atunci.

Rodica Zarițka o duce zilnic pe Maricica, fiica ei de opt ani, la hub-ul educațional de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Capitală.

Maricica e în clasa a II-a. La „Viteazul”, mai sunt încă 257 de copii din Ucraina care merg la cursurile ținute în limba maternă de profesori refugiați la București. Clopoțelul sună pentru ei în fiecare zi, la ora 15:00.

Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Capitală este prima școală românească care a deschis un hub educațional pentru ucraineni în martie 2022.

Limba română, principalul obstacol

Oricât s-au străduit în ultimii doi ani, cei mai mulți elevi ucraineni nu au reușit să învețe limba română. Mulți înțeleg ce vorbesc românii, dar nu pot purta o conversație.

De aceea, pentru ei important e că au un loc unde să meargă, să fie împreună și să învețe în limba ucraineană.

Tonia, elevă în clasa a V-a, are 11 ani, este din Kiev și a venit în România împreună cu mama și frații ei, la foarte puțin timp după primele bombardamente asupra capitalei ucrainene.

Era martie 2022.

Acum, Tonia, care participă ca audient la cursurile în limba română, înțelege tot ce i se spune, dar nu vorbește atât de bine pe cât și-ar dori.

Îi place mult în București, mai ales la locurile de joacă.

„Eu învăț spaniola și am văzut că așa înțeleg și româna. Limba română e mai ușoară decât spaniola sau germana”, spune fetița.

Tonia și-a făcut mulți prieteni printre români, merge și la sport împreună cu ei. Pentru anul ăsta are un obiectiv clar: „vreau să învăț limba română bine și să încerc să vorbesc”.

Luana, din clasa a II-a, este în al doilea an de școală în România și știe multe cuvinte românești, poate să citească, dar la conversație încă nu e stăpână pe ea.

„Cel mai mult îmi place cuvântul «pisică»”, spune Luana.

Pentru colegul ei Mihailo, limba română e mai grea decât matematica, pe care o studiază cu plăcere.

Chiar dacă participă ca audienți în școlile românești, elevii ucraineni merg și la hub-urile educaționale create în urmă cu doi ani în București și în alte orașe din țară, hub-uri unde învață în limba ucraineană și au și cursuri de limba română.

Un elev audient participă doar la cursurile dintr-o clasă, fără a fi însă notat sau evaluat de profesor.

Numărul elevilor a rămas constant în cei doi ani de funcționare a hub-ului de la Colegiul Național Mihai Viteazul, dar elevii nu mai sunt aceeași, unii dintre ei s-au întors în Ucraina sau au plecat în alte țări.

Numărul copiilor ucraineni din școlile românești a crescut de zece ori

În ultimii doi ani, numărul copiilor ucraineni din școlile românești a crescut de zece ori.

La finalul anului 2022 erau peste 3.600 și participau în marea majoritate ca audienți la ore.

În februarie 2024, numărul elevilor ucraineni a ajuns la aproape 38 de mii (37.905).

Cei mai mulți dintre ei învață în hub-uri educaționale, în limba ucraineană.

Datele de la Ministerul Educației arată că aproape 27 de mii sunt audienți, adică doar ascultă lecțiile fără să dea examene, iar 11 mii sunt înscriși în învățământul românesc și dau examene după programa obișnuită.

Fluxul de elevi ucraineni din școlile din România se schimbă încontinuu pentru că unii se întorc cu familiile în Ucraina, în timp ce alții vin.

Elevii ucraineni sunt invitați la activitățile elevilor români

La Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Capitală, cursurile pentru elevii ucraineni au loc numai după-amiaza, de la ora 15:00, pentru că atunci sunt libere clasele. Liceenii români învață numai dimineața.

În aceste condiții, elevii români și cei ucraineni nu prea se întâlnesc. Însă profesorii lor au grijă să facă multe proiecte împreună.

„În măsura în care acest lucru a fost posibil, i-am integrat în activitățile noastre, adică au mers cu echipa de robotică, au făcut galerie. Acum, chiar de Ziua Îndrăgostiților, am avut concert făcut de copiii noștri și au fost și cei mai mari dintre elevii ucraineni”, spune Liliana Zaschievici, directoarea de la „Mihai Viteazul”.

Profesoara susține că este o diferență destul de mare de vârstă între copiii ucraineni și cei români, care sunt la vârsta adolescenței.

„Dintre cei 258 de elevi ucraineneni, sunt cam vreo 50 de vârsta alor noștri. Restul sunt micuți, de la clasa zero la clasa a patra. Vorbim în engleză în mare parte a timpului. Și ei au mai învățat, profesorii au mai învățat ceva română. Avem și niște dicționare, ne descurcăm pentru relaționarea zilnică”, spune Liliana Zaschievici.

Aceasta arată că, împreună cu profesorii ucraineni, a stabilit legături cu două licee din Odesa și au organizat împreună „mini-olimpiade” pe științe.

Coordonatoarea hub-ului educațional: românii și ucrainenii se aseamănă

Hub-ul educațional de la Colegiul Național Mihai Viteazul a fost înființat de Anastasia Konovalova, o ucraineancă din Odesa care s-a întors anul trecut în Ucraina.

În locul ei, a rămas Olga Lohvynenko, de origine din Harkov. A venit în România împreună cu cei doi băieți și soțul. Olga supraveghează zilnic activitățile de la hub-ul educațional și ține legătura cu autoritățile.

În opinia ei, pe lângă limba română, cele mai dificile probleme de intregrare le au adolescenții ucraineni.

„Unii merg la școli românești. Dar, din păcate, experiența lor nu este foarte bună. Mai ales cu adolescenții, pentru că adolescența este cea mai grea vârstă. Și indiferent de naționalitatea lor, atât români, cât și ucraineni, au propriul lor punct de vedere. Și acesta este motivul unor certuri între ei. De aceea, nu toți adolescenții își doresc să meargă la școala românească”, arată Olga Lohvynenko.

Pentru Olga, românii și ucrainenii se aseamănă.

„Din punct de vedere mental, la asta mă refer. Și asta pentru că există niște părți culturale și istorice comune. Nu avem o problemă de barieră culturală. Cea mai mare problemă este limba română. Eu învăț româna tot timpul, dar îmi e greu să vorbesc”, spune Olga Lohvynenko.

Profesoarele care predau la hub-ul educațional de la „Mihai Viteazul” au făcut aceeași meserie și în Ucraina. O perioadă au ținut cursuri online cu copiii care au rămas acasă, dar acum cursurile nu se mai țin online.

Inna Tkachuk a venit în România împreună cu părinții și băiețelul ei. Este din Nikolaev, unde preda limba ucraineană.

Îi e dor de prietenii și de elevii ei.

„Unii dintre elevii mei sunt încă în Nikolaev și nu au această posibilitate, să învețe, așa cum învață copiii care vin la Mihai Viteazul. Ei petrec cel mai mult timp în adăposturi, iar mulți dintre ei nu au nici posibilitatea unor cursuri online”, spune Inna Tkachuk.

Olena Kravets, care a venit de la Zaporojie, predă matematică la clasele primare și de gimnaziu. Și pentru ea limba română pare dificil de învățat.

„O altă problemă e închirierea unui apartament, costă mult aici. Eram obișnuită să am apartamentul meu în Ucraina, dar acum trebuie să muncesc mai mult să pot să închiriez un apartament”, spune Olena.

Părinții ucraineni vor să rămână în România pentru viitorul copiilor lor

Atât elevii, cât și profesorii, care la rândul lor au copii care frecventeză școlile românești, spun că limba română e „un must” – obligatorie; din acest motiv, și-au propus să învețe mai ales să converseze. Mai ales că mulți dintre părinții elevilor ucraineni plănuiesc să rămână în România.

Rodica Zarițka, ucraineancă de etnie română din localitatea Reni, regiunea Odesa, care a venit în martie 2022 în România, a stat mai întâi la Tulcea. Apoi s-a mutat la București.

Pentru copii, spune ea, pentru că vrea să le ofere un viitor.

„Nu înțeleg ce o să fie mai departe când se va termina (n.r. războiul). Toate femeile ne gândim să rămânem în România, pentru că țara noastră e distrusă. Și lumea e foarte distrusă mental. Și chiar mă gândesc la copii. Eu m-aș întoarce acasă.

Dar mă gândesc că trebuie să merg înainte pentru copii, pentru băiatul meu, care e student aici, și pentru fetița mea pe care la anul vreau să o dau la școală românească”, spune Rodica.

Ministerul Educației le permite elevilor din Ucraina să se înmatriculeze în școlile românești, cu condiția să știe limba română. Cei care nu știu românește pot participa ca audienți.

Deocamdată, Ministerul Educației nu a editat vreun manual pentru ca elevii ucraineni să învețe limba română ca limbă străină.

De acest lucru s-au ocupat organizațiile neguvernamentele și românii de etnie ucraineană.

Manualul de limba română conceput de o ucraineancă cu origini românești

Maricica Ciubara, o tânără de 30 de ani, fostă jurnalistă, este româncă cu origini ucrainene. Maricica locuiește de 10 ani în România. După tată, se consideră ucraineană, iar după mamă – româncă. Anul acesta a conceput și editat un manual de limba română pentru ucraineni.

Manualul a fost tipărit de Fundația Terre des hommes România, care de la începutul războiului în Ucraina a sprijinit copiii ucraineni și familiilor lor.

„Acest manual conține trei elemente principale, deci este un manual de limba română predată ca limbă străină pentru cetățenii ucraineni. Prima partea este limba română, pentru că acesta este și scopul: învățarea limbii române. A doua componentă este transliterația – adică cititul în limba română pentru a-i ajuta să citească corect și să pronunțe corect, având în vedere că limba ucraineană este o limbă cu multe consoane, iar limba română este o limbă cu multe vocale. A treia parte este de limba ucraineană, pentru a-i ajuta să înțeleagă ce studiază și ce se vorbește la clasă”, spune Maricica Ciubara.

De anul trecut, Maricica Ciubara este expert pe probleme de integrare la Inspectoratul Școlar al Municipiului București și se ocupă de elevii ucraineni.

Spune că, în 2023, anumiți profesori de limba română au fost pregătiți pentru a preda limba română ca limbă străină în niște programe ale organizațiilor neguvernamentale.

„Copiii ucraineni trebuiau să învețe obligatoriu limba română”

În opinia ei, principala problemă a elevilor ucraineni este că ei nu au avut obligația să învețe limba română.

„O mare problemă este și bariera lingvistică. Trebuia ca de la bun început acești copii să învețe limba română, să existe într-o formă obligatorie. Ei aveau nevoie de această inițiere pentru a putea să se înțeleagă cu ceilalți”.

„Problema principală este faptul că nu au niște materiale care să-i ajute. S-au distribuit diverse materiale, numai că nu-i ajută la studiul individual. Și o altă situație pe care o întâmpinăm în școlile românești este faptul că cadrele didactice nu au fost pregătite. Metodologia nu a fost adaptată pentru categoria aceasta de oameni și atunci clar este greu să faci o incluziune a copilului”, conchide Maricica Ciubara.

Peste 6 milioane de refugiați ucraineni trăiesc în prezent în Europa, iar alți aproape 500.000 sunt în alte țări ale lumii.

Dintre aceștia, 2,5 milioane sunt copii, arată datele de la UNICEF.