În urma dezbaterilor publice, Ministerul de Interne ar urma să prezinte o nouă variantă a proiectului. Organizațiile civice, dar și politicieni din opoziție semnalaseră o serie de probleme în actul propus inițial.
Limitarea numărului de persoane care pot avea domiciliul în aceeași locuință pare să vizeze în special cetățeni din Republica Moldova, care și-au stabilit reședința în România doar pentru a avea o reședință.
În unele localități, fenomenul e de amploare. Potrivit MAI, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni.
La Vaslui, spune pentru Europa Liberă primarul Vasile Pavăl, numărul locuitorilor a crescut cu 20 – 25 % în ultimii ani. Mulți cetățeni din Republica Moldova, dar nu numai, și-au stabilit reședința aici și au plecat apoi din oraș.
„Pe un spor natural negativ, la noi a crescut populația cu un sfert. /.../ Avem foarte multe solicitări de stabilire a domiciliului în municipiul Vaslui, iar legislația în vigoare astăzi permite înregistrarea multor persoane la același domiciliu”.
Un singur avantaj ar fi, spune primarul: „la repartizarea sumelor de la bugetul consolidat al statului se ia în considerare numărul de persoane și atunci înseamnă mai mulți bani, dar realul avantaj ar fi dacă acești oameni ar rămâne în Vaslui, pentru că ducem lipsă de forță de muncă”.
Limitarea la 10 persoane pe domiciliu nu va opri fenomenul, dar îl poate tempera, crede Vasile Pavăl. Mulți proprietari, admite chiar Ministerul de Interne în Nota de fundamentare a proiectului, „au făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului, în legătură cu primirea în spaţiu a unor persoane, urmărind, cu intenţie, atât realizarea unor foloase materiale pentru sine, cât şi obţinerea unor acte de identitate pentru alte persoane, în care este înscris un domiciliu aparent real, al acestora”.
Mulți sunt cetățeni din Republica Moldova, spune pentru Europa Liberă primarul municipiului Vaslui. „Nu e un fenomen nou, dar s-a intensificat în timp, nu doar la Vaslui, ci în majoritatea orașelor, în special de pe granița de est”.
Și MAI vorbește despre „un fenomen”, tot mai frecvent în ultimii ani, care „aduce atingere valorilor sociale” și alimentează cu date false sistemele informatice ale instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv Registrul Electoral.
Situația nu ar fi influențat alegerile din Vaslui, spune primarul Pavăl, pentru că cele mai multe dintre aceste persoane nici măcar nu locuiesc în Vaslui, dar, semnala Adevărul într-un articol din 2019, creșterea artificială a numărului de persoane înscrise în Registrul electoral a făcut ca prezența la vot să se prăbușească. În doar cinci ani, numărul persoanelor cu drept de vot crescuse cu peste 40.000. La o secție de votare, preciza publicația, toți cei 1.800 de alegători aveau domiciliul într-un singur apartament.
Ce propune MAI
În mod concret, Ministerul de Interne dorește modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind „evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români”. Dar, deși există o notă de fundamentare și au fost prezentate propuneri concrete de modificare a articolelor documentului, în urma dezbaterilor publice de până acum, MAI precizează, potrivit Agerpres, că proiectul cuprindea doar principii, „nu şi procedura de urmat”.
Propunerile înaintate dezbaterii publice prevedeau că:
- Nu este posibilă înscrierea menţiunii privind stabilirea domiciliului sau, după caz, a reşedinţei la o anumită adresă dacă în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane. Prevederile nu se aplică proprietarului imobilului sau membrilor familiei extinse ale acestuia.
- declaraţia găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu a unei persoane trebuie să includă consimţământul acestuia, numărul de persoane care locuiesc efectiv la adresă, precum şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată;
- Menţiunea privind stabilirea domiciliului sau, după caz a reşedinţei, îşi încetează valabilitatea în cazul în care există o notă de verificare întocmită de către lucrătorul de poliţie prin care se constată faptul că persoana nu locuieşte la adresa la care este înregistrată cu domiciliul.
Ministerul de Interne va renunța însă cel puțin la această mențiune cu privire la anularea actului de identitate dacă un polițist constată că persoana nu locuiește la adresa menționată.
Va fi menținută, cel mai probabil, o anulare a „menţiunii de domiciliu. /.../ Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat - în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist", a declarat Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din MAI, Cătălin Giulescu, potrivit Agerpres.
Acesta a participat la o dezbatere publică cu privire la proiect, la care reprezentanţi ai societăţii civile au semnalat neregulile juridice pe care le implica posibilitatea anulării actului de identitate.
Proiectul a fost criticat și la nivel politic. Potrivit lui Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR, în forma propusă, acesta ar fi afectat o largă categorie de cetățeni ai României: „Dacă legea va fi adoptată, sute de mii de oameni vor rămâne fără acte de identitate, deci fără drepturi. Stai în chirie și proprietarul nu vrea să declare, ai rămas fără buletin. Muncești afară dar ai domiciliul oficial în țară, rămâi fără buletin. Ai domiciliu în oraș ca să-ți dai copilul la o școală mai bună, dar locuiești într-un sat fără școală, ai rămas fără buletin. Ai venituri mici, stai într-o locuință comună cu alte persoane, în gazdă, sau ești o persoană fără adăpost, nu vei avea niciodată buletin”, scria acesta, pe Facebook, în 21 ianuarie.
MAI ar urma să prezinte acum forma actualizată a documentului.
Potrivit directorului DEPABD din MAI, în „România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. La acele adrese, unde sunt nişte imobile la 50-70 metri pătraţi, figurează ca având domiciliul mai mult de 1.000 de persoane”.
