În dosarul deschis de avocații lui Donald Trump în primăvara anului trecut, aceștia au acuzat-o pe Hillary Clinton, dar și pe alți lideri ai partidului democrat și alți inamici, de faptul că ar fi orchestrat o campanie falsă la adresa lui, menită să îi asocieze campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016 cu Rusia, scrie presa internațională.
Fostul președinte ar fi cerut despăgubiri substanțiale, de peste 70 de milioane de dolari.
În acțiunea sa în instanță, fostul președinte ar fi susținut că Hillary Clinton ar fi colaborat inclusiv cu FBI pentru a-i fabrica o imagine a unui candidat apropiat de Kremlin, acuze care erau foarte ușor de demontat pe baza faptelor, menționează The Guardian.
Doi ani de la atacul asupra Capitoliului, asaltat de susținătorii lui Donald Trump. În ce stadiu se află ancheta
Nemulțumit de rezultatele alegerilor din 2020, Trump a susținut în repetate rânduri că numărul voturilor a fost fraudat, dându-le semnale alegătorilor că nu va renunța așa ușor la scaunul de la Casa Albă.
Mulțimea s-a luat la bătaie cu polițiștii adunați să protejeze ceremonia de învestire a lui Joe Biden. În urma asaltului, cinci oameni au murit, iar protestatarii au reușit să pătrundă în incinta clădirii.
La scurt timp, după ora 14:00, aceștia au spart geamurile Capitoliului pentru a pătrunde în partea de vest a clădirii, iar în următoarele câteva ore au vandalizat și jefuit interiorul și au răscolit birourile congresmenilor americani, căutându-i pe cei pe care îi considerau dușmani ai poporului american.
Guvernatorii din Virginia și Maryland au trimis în cele din urmă trupe ale Gărzii Naționale pentru a ajuta la securizarea clădirii. Din cauza întârzierilor birocratice, Garda Națională a Districtului Columbia a fost mobilizată abia la aproximativ trei ore după începerea atacului.
În primul an de la atac, FBI și Departamentul de Justiție au arestat peste 725 de participanți extremiști, acuzându-i de o serie de infracțiuni federale, inclusiv de rănirea ofițerilor de poliție, distrugere și furt de proprietate guvernamentală și conspirație în vederea obstrucționării unei proceduri a Congresului.
Până la începutul lunii ianuarie 2022, FBI mai avea de identificat și de arestat încă alte peste 350 de persoane despre care se crede că au comis infracțiuni și violențe în incinta Capitoliului.
În mai 2021, republicanii din Senat au blocat adoptarea unui proiect de lege aprobat de Camera Reprezentanților care ar fi creat o comisie națională pentru a investiga asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie, susținând că ar dubla în mod inutil investigațiile în curs de desfășurare de către alte două comisii ale Senatului și Departamentul de Justiție. Investigația Senatului, însă, s-a concentrat pe eșecurile în materie de informații și comunicare ale agențiilor de aplicare a legii înainte de atac. Drept răspuns, Camera Reprezentanților și-a creat propria comisie: Comisia specială pentru investigarea atacului din 6 Ianuarie asupra Capitoliului Statelor Unite, care și-a ținut primele audieri la sfârșitul lunii iulie.
În octombrie 2021, Trump a intentat un proces împotriva Comisiei, încercând să blocheze publicarea câtorva sute de pagini de documente referitoare la activitățile și comunicările sale înainte și în timpul atacului, pe care comisia le solicitase inițial în august 2021.
Donald Trump a fost obligat să plătească alte câteva zeci de mii de dolari și în noiembrie, în urma acțiunii depuse de unul dintre avocații apărării. Noua sancțiune vine după o plângere de despăgubiri depusă de un alt grup de apărători, inclusiv din cei care au reprezentat-o pe Hillary Clinton, arată publicația.
Judecătorul federal John Middlebrooks, care a respins în prealabil plângerea în septembrie, spune că sancțiunile anunțate acum au fost impuse întrucât fostul președinte ar fi utilizat instanța pentru a-și urmări agenda politică, notează Reuters.
„Acest dosar nu ar fi trebuit deschis. Inadecvarea, ca plângere legală, a fost evidentă de la început. Niciun avocat rezonabil nu ar fi susținut-o. Niciunul din obiectele plângerii, condusă de un scop politic, nu au avut o bază rezonabilă pentru o acțiune în justiție”, a spus judecătorul, citat de agenția de presă.
Avocații lui Trump nu au putut fi contactați pentru a oferi punctul lor de vedere.
În argumentația prin care a respins plângerea din septembrie, John Middlebrooks - numit în funcție de Bill Clinton în 1997 - descria aspectele reclamate de Trump „drept două sute de pagini de manifest politic care subliniază angoasele lui față de cei care i s-au opus”, conchide Reuters.