Vorbind în Scoția, în timpul unei vizite alături de premierul britanic Keir Starmer, Trump a spus că situația umanitară din Gaza este gravă și s-a referit la imaginile recente cu copii palestinieni subnutriți.
„Bazat pe ce văd la televizor, aș spune că nu prea [e adevărat că nu există foamete], pentru că acei copii par foarte flămânzi”, a spus Trump, răspunzând la afirmația lui Netanyahu din 27 iulie că „nu există foamete în Gaza” și că nu există o politică de înfometare.
Donald Trump a insistat ca Israelul să permită intrarea „fiecărui gram de hrană” în Gaza și a spus că responsabilitatea guvernului de la Tel Aviv este esențială pentru gestionarea fluxului de ajutoare.
„Israelul are o mare responsabilitate. Trebuie să ajutăm pe baze umanitare înainte de orice. Trebuie să hrănim copiii.”
Președintele SUA a criticat Hamas pentru deturnarea ajutoarelor, dar a adăugat că i-a cerut lui Netanyahu să schimbe abordarea: „I-am spus lui Bibi că trebuie să facă lucrurile diferit.”
Premierul Beniamin Netanyahu a descris situația din Gaza ca fiind „dificilă”, dar a insistat că Israelul colaborează cu agenții internaționale și cu SUA pentru a asigura fluxul de ajutoare umanitare.
„Israelul va continua să lucreze cu agențiile internaționale, SUA și națiunile europene pentru a se asigura că mari cantități de ajutor umanitar ajung în Fâșia Gaza”, a declarat biroul său.
Trump a anunțat că SUA, împreună cu alte țări, vor înființa „centre alimentare” în Gaza, fără bariere sau garduri.
„Vom instala centre alimentare unde oamenii pot intra fără restricții”, a spus Trump, fără a oferi detalii suplimentare.
Propunerea vine în contextul criticilor aduse Fundației Umanitare Gaza (GHF), susținută de SUA, care a fost acuzată de grupurile de ajutor că servește obiectivelor militare ale Israelului și că nu reușește să distribuie eficient ajutoarele.
ONU a raportat că sute de palestinieni au fost uciși de trupele israeliene în timp ce încercau să obțină alimente de la centrele GHF.
Două grupuri israeliene pentru drepturile omului acuză Israelul de genocid în Gaza
În weekendul din 26-27 iulie, armata israeliană a anunțat pauze umanitare zilnice de 10 ore în trei zone populate din Gaza, noi coridoare sigure pentru convoaiele de ajutoare și parașutarea de provizii.
Cu toate acestea, agențiile umanitare internaționale, inclusiv Programul Alimentar Mondial (WFP), au raportat că toate cele 55 de camioane de ajutoare intrate luni au fost jefuite înainte de a ajunge la depozite.
Incidentele violente continuă să complice distribuția de alimente și așa în cantitate insuficientă.
Luni, cel puțin 25 de palestinieni, inclusiv patru copii, au fost uciși de trupele israeliene care au deschis focul asupra unor oameni care încercau să obțină ajutoare dintr-un convoi în sudul Fâșiei Gaza, potrivit autorităților sanitare locale.
Galerie foto | Douăzeci de fotografii șocante care arată amploarea foametei din Gaza
Agențiile ONU au subliniat că Gaza are nevoie zilnic de 500-600 de camioane cu alimente, medicamente și produse de igienă.
Doar 120 de camioane au intrat duminică, iar majoritatea trimise luni au fost jefuite. WFP are 170.000 de tone de alimente în regiune, suficiente pentru a hrăni populația Gazei timp de trei luni, dar accesul rămâne limitat.
Măsurile recente ale Israelului, inclusiv pauzele umanitare, sunt considerate insuficiente de agențiile umanitare.
Două ONG-uri israeliene, B'Tselem și Physicians for Human Rights, au acuzat Israelul de „genocid” – o premieră pentru organizațiile locale.
Starmer: Situația din Gaza e „o catastrofă absolută”
Premierul britanic Keir Starmer a descris situația din Gaza drept „o catastrofă absolută”, afirmând că publicul britanic este „revoltat” de imaginile văzute.
Starmer, care se confruntă cu presiuni din partea Partidului Laburist pentru a recunoaște statul Palestina, a declarat că susține o soluție cu două state, dar a evitat să se angajeze ferm în recunoașterea imediată.
Președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi a făcut un apel direct către Trump: „Vă rog, faceți toate eforturile pentru a opri acest război și a livra ajutoarele. Cred că este timpul să punem capăt acestui război”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat măsurile recente de reducere a restricțiilor, dar a avertizat că acestea „sunt departe de a fi soluția pentru a pune capăt acestui coșmar”.
De asemenea, Jan Egeland, șeful Consiliului Norvegian pentru Refugiați, a declarat că „copiii mor în fiecare zi din cauza foametei și a bolilor prevenibile. Timpul s-a epuizat”.
Ministerul Sănătății din Gaza a raportat că 14 persoane au murit de foame în ultimele 24 de ore, ducând numărul total al deceselor cauzate de foamete și malnutriție la 147, dintre care 88 de copii, majoritatea în ultimele săptămâni.
Războiul, declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a ucis 1.219 persoane în Israel, a provocat moartea a aproape 60.000 de palestinieni, majoritatea civili, conform autorităților din Gaza. Aproximativ 470.000 de persoane se confruntă cu condiții de foamete, iar 90.000 de femei și copii au nevoie de tratamente nutriționale specializate, potrivit ONU.
Israelul a impus o blocadă aproape totală asupra ajutoarelor din martie până în mai 2025, redeschizând accesul cu restricții. Hamas acuză Israelul că folosește foametea ca armă, în timp ce Israelul susține că respectă dreptul internațional, dar trebuie să prevină deturnarea ajutoarelor de către militanți.
Franța îndeamnă UE să preseze Israelul pentru o soluție cu două state
Franța a cerut Uniunii Europene, într-o conferință ONU co-prezidată cu Arabia Saudită pe 28 iulie, să exercite presiuni asupra Israelului pentru a accepta o soluție cu două state ca soluție la conflictul israeliano-palestinian.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că, deși există un consens internațional asupra necesității unei soluții politice, „Comisia Europeană, în numele UE, trebuie să-și exprime așteptările și să arate mijloacele prin care putem stimula guvernul israelian să asculte acest apel”.
Conferința, care a reunit reprezentanți din 125 de țări, inclusiv 50 de miniștri, a fost boicotată de Israel și SUA, care au calificat-o drept „neproductivă și nepotrivită”.
Barrot a cerut Israelului să ridice blocada financiară de 2 miliarde de euro impusă Autorității Palestiniene, să oprească extinderea coloniilor din Cisiordania, care amenință integritatea teritorială a unui viitor stat palestinian, și să pună capăt sistemului „militarizat” de livrare a alimentelor prin Fundația Umanitară Gaza, susținută de SUA, care a dus la sute de morți.
Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Šuica, a subliniat că UE examinează noi sancțiuni și a cerut Israelului să transfere fondurile datorate palestinienilor și să permită livrarea ajutoarelor în Gaza.
UE a alocat peste 160 miliarde de euro pentru următorii trei ani pentru a preveni colapsul financiar al Autorității Palestiniene și susține reformele acesteia, inclusiv recentele anunțuri privind organizarea de alegeri prezidențiale și generale în termen de un an.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va recunoaște Palestina ca stat în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie, o mișcare simbolică menită să crească presiunea diplomatică asupra Israelului. Franța devine astfel cea mai mare putere occidentală și singurul membru al G7 care va recunoaște statul Palestina, alăturându-se celor peste 140 de țări care au făcut deja acest pas.
În Scoția, Donald Trump a minimalizat recunoașterea Palestinei de către Franța, spunând că „nu are nicio greutate”, dar a adăugat că nu se opune dacă aliați precum Marea Britanie aleg această cale.
Ministrul saudit de Externe, Prințul Faisal bin Farhan, a subliniat că normalizarea relațiilor cu Israelul este condiționată de crearea unui stat palestinian și a sugerat că implicarea lui Trump ar putea fi un „catalizator” pentru încheierea crizei din Gaza și pentru o soluție pe termen lung.
În schimb, ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a declarat că această conferință „nu promovează o soluție”.
Articol redactat cu informațiile oferite de Reuters, AFP, AP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
