Dorina Rusu, membră a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a declarat, pentru Europa Liberă, că absența reglementărilor în privința campaniei pentru referendum „se înscrie în dorința majorității PSD de a boicota și de a face invizibil referendumul pe Justiție”. Opt din cei 11 membri ai CNA sunt numiți de actuala coaliție guvernamentală, inclusiv președinta în exercițiu a Consiliului, Monica Gubernat.
Președintele Klaus Iohannis consideră că este un abuz din partea CNA faptul că a mai rămas o singură săptămână de campanie electorală, iar consiliul nu a emis un regulament pe baza căruia televiziunile să informeze populația. Într-un comunicat dat publicității, Klaus Iohannis arată că a cerut CNA adoptarea cu celeritate a unei recomandări de difuzare a unui spot audio-video realizat de Administrația Prezidențială, în regim de anunț de interes public, către televiziunile naționale şi locale. Acest spot are în vedere informarea și creșterea gradului de conștientizare a importanței referendumului.
Dorina Rusu a explicat, pentru Europa Liberă, că președinta CNA, Monica Gubernat, a respins solicitările sale de a fi adoptat un regulament cu normele de campanie electorală pentru referendum și de a fi introdus acest subiect pe ordinea de zi a discuțiilor. „Nici nu au ajuns să fie supuse la vot solicitările noastre”, a spus Dorina Rusu, referindu-se la cei trei membri care nu fac parte din majoritatea fidelă PSD. Președintele Iohannis a numit două reprezentante în CNA, iar PNL, unul singur. USR nu are membri în consiliu.
Dorina Rusu a acuzat și Guvernul de boicotare a referendumului pe Justiție, solicitat de șeful statului. Ea spune că în reglementările Guvernului privind organizarea referendumului nu a mai fost trecut un termen până la care CNA să emită regulile de campanie în audiovizual. Rusu a arătat că și la ședința de marți va solicita din nou redactarea unui regulament, în condițiile în care campania electorală se încheie vineri seara.
Pe de altă parte, Rusu a mai declarat că, și în absența unui regulament al CNA, televiziunile ar fi putut organiza dezbateri pe această temă, pentru că nu există nicăieri o interdicție în acest sens.
Potrivit ultimului Barometru realizat de Comisia Europeană în privința surselor de informare, în România, 97% dintre români folosesc televiziunea, cu 5% mai mulți decât media europeană (92%). Potrivit aceleiași surse, mai bine de jumătate dintre români utilizează internetul săptămânal (58% România, 78% UE).
Comparativ cu anii anteriori, rețelele sociale au fost menționate mai des ca surse de informare folosite. 60% dintre români percep rețele sociale drept o modalitate modernă de a fi la curent cu problemele politice, dar și ca un mod de exprimare a părerilor în acest sens.
Într-un studiu al lui Ion Tătar, prof la Universitatea din Oradea, referitor la consumul de presă politică, se arată că interesul pentru politică în România este mai scăzut decât în țările europene. De asemenea, studiul indică o mai mare diversitate în sursele de informare în celelalte țări europene ( mai mulți oameni ascultă și radioul, citesc ziare pe hârtie sau pe internet), spre deosebire de România. De asemenea, potrivit aceluiași autor, dintre români, cei care au fost membri ai vreunui partid sau sindicat, cei nemulțumiți de guvernare, ca și locuitorii din București și Ardeal sunt mai interesați de politică într-o mai mare măsură și au surse diferite de informare, nu doar televizorul.
Facebook Forum