Chiar dacă Viorel Hrebenciuc a recunoscut în fața instanței că a aranjat retrocedarea pădurii, suprafața mai poate reveni în posesia statului doar cu ajutor unei decizii a Curții Constituționale.
În această lună, pe date de 5 aprilie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de revizuire cerută de Parchetul General împotriva încheierii judecătorești prin care instanța supremă a luat act de retragerea apelului de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în dosarului retrocedărilor de pădure în care este implicat, printre alții, și Viorel Hrebenciuc, fostul parlamentar PSD.
Admiterea revizuirii ar fi însemnat readucerea acestei suprafețe de pădure în patrimoniul statului, susțin reprezentanții Romsilva. Decizia instanței a fost următoarea: „Constată imposibilitatea verificării admisibilității cererii de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Judiciară împotriva încheierii din data de 12 iunie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2862/1/2018, până la soluționarea, de către Curtea Constituțională, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (3) și art. 457 alin. (1) din Codul de procedură penală, ambele cu privire la cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală”.
Reamintim că în acest dosar este implicat și Viorel Hrebenciuc, fostul lider al PSD. Acesta a fost condamnat în primă instanță la 2 ani și jumătate de închisoare. La apel, Înalta Curte a decis ca procesul să se reia de la zero, proces care se judecă și în această perioadă la Curtea de Apel Brașov.
Reprezentanții Romsilva au transmis Europa Liberă că în acest moment în urma deciziilor instanței, peste 43.000 hectare de pădure retrocedate ilegal nu pot fi readuse în patrimoniul statului și în administrarea regiei. Asta pentru că Romsilva nici nu a fost admisă să se înscrie ca partea civilă în dosarul penal.
„Menționăm că judecătorii Curții de Apel Brașov au respins cererea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva de a se constitui ca parte civilă în dosarul acestei retrocedări ilegale, împiedicând Romsilva să apere interesele statului, alături de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, după ce juriștii Regiei au fost prezenți până acum în toate etapele proceselor privind retrocedarea ilegală a celor 43.227 de hectare”, au explicat reprezentanții Romsilva.
Pădurea e cât suprafața Capitalei și a Constanței
Suprafața de 43.277 de hectare înseamnă 432,7 kilometri pătrați sau 0,3% din întinderea întregii țări. Bucureștiul are 288 de kilometri pătrați. Pentru a se ajunge la suprafața pădurilor pe care Romsilva nu le poate recupera, mai trebuie adăugat și orașul Constanța, cu cei 128 de kilometri pătrați ai săi.
Suprafața de 43.227 hectare fond forestier este formată din pădurile Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești.
Pădurea a fost retrocedată de Tribunalul Covasna în aprilie 2012, după ce trei instanțe anterioare au stabilit că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru Elie Vlad Sturdza și Paltin Sturdza, aceștia fiind rude de gradul al V-lea cu defunctul Nicolae Ghica, moștenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul IV de rudenie inclusiv.
Complicatul dosar
Dosarul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost trimis în instanță în ianuarie 2015, procesul având peste 60 de termene de judecată. În octombrie 2015, Viorel și Andrei Hrebenciuc, dar și fostul deputat Ioan Adam și-au recunoscut vinovăția, solicitând să fie judecați prin procedura simplificată.
Astfel, Viorel Hrebenciuc și-a recunoscut faptele în fața judecătorilor și a spus că a acceptat să intervină pe lângă funcționarii unor instituții din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenției, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adițional pe numele fiului său.
Și președintele completului de judecată, Lorand Andras, care a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de pădure a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în anul 2015. Acesta a fost condamnat în anul 2018 de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită. Și pedeapsa acestuia se rejudecă acum la Curtea de Apel București în același dosar ca și cel al lui Viorel Hrebenciuc.
