Linkuri accesibilitate

Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu pot fi anchetați pentru mineriada din 1990


Fostul premier Petre Roman, în martie 2017, la ieșirea de la audieri, la Parchetul Militar.
Fostul premier Petre Roman, în martie 2017, la ieșirea de la audieri, la Parchetul Militar.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis marţi ministrului justiţiei cererea de urmărire penală a fostului premier Petre Roman și a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu pentru infracțiuni contra umanității în dosarul Mineriadei din 1990.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis ministrului de Justiție, Alina Gorghiu, cererile de urmărire penală care i-au fost cerute de Parchetul General în baza legii privind responsabilitatea ministerială pentru ancheta făcută de procurorii militari în Dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Petre Roman a fost premier în perioada 26 decembrie 1989 - 26 septembrie 1991, iar Gelu-Voican Voiculescu a fost vicepremier în perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990.

Cei doi sunt acuzați de infracțiuni contra umanităţii.

Magistraţii instanţei supreme au început, în februarie 2018, judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider sindical Miron Cozma.

În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis reluarea de la zero a dosarului.

În iunie 1990, manifestațiile împotriva guvernului - condus la acea vreme de Frontul Salvării Naţionale - şi împotriva preşedintelui Ion Iliescu au fost reprimate cu violență de forțele de ordine, cu ajutorul minerilor chemați din Valea Jiului. Patru oameni au murit împușcați, iar alți 1.388 au fost răniți.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii.

Un camion cu mineri trece pe lângă sediul Televiziunii Române
Un camion cu mineri trece pe lângă sediul Televiziunii Române

Pe 8 mai 2019, Curtea Supremă a restituit procurorilor militari dosarul, pe motiv că rechizitoriile procurorilor nu respectă drepturile procesuale din Codul Penal actualizat.

Judecătorii au decis anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și Virgil Măgureanu.

Procurorii militari au susținut în rechizitoriul lor că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau pașnic, printre altele, pentru interzicerea accesului la funcții publice a foștilor nomenclaturiști.

Procurorii au spus că în acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, ale Serviciului Român de Informații, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform rechizitoriului Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, reținerea a 1.250 de persoane din motive strict politice.

Mai mult, au scris procurorii în rechizitoriul respins de judecătorii ICCJ, în cadrul Mineriadei, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii.

În vederea administrării probatoriului respins de ICCJ în 2019 au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, și au fost emise circa 2300 de citații.

Dosarul are 413 volume, iar rechizitoriul are 2.000 de file.

Dosarul a fost realizat de general locotenent Ion Alexandru, fostul adjunct al șefului Parchetelor Militare, colonelul Virgiliu Marian Istrate, colonelul Iulian Dinu și locotenent-colonelul Dan Mihail Mitrănescu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG