Decizia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) vine după ce judecătorii au decis în 14 iunie că rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”, în care este inculpat fostul preşedinte Ion Iliescu, conţine nereguli și au cerut Parchetului Militar să decidă dacă menţine trimiterea dosarului în instanţă sau reface ancheta.
Tot atunci, instanța supremă a fixat termen pentru data de 20 septembrie 2024, când vor fi citate părțile în dosar și apărarea va fi înștiințată de acuzații.
Pe 18 iulie, Ministerul Public transmitea că menține dispoziția de trimitere în judecată a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii.
Ion Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice realizată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
„Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”, arată rechizitoriul procurorilor militari.
Proces care nu a început după 35 de ani de la desfășurarea faptelor
În 25 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul întocmit de Secția Parchetelor Militare împotriva fostului președinte Ion Iliescu, a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu și a fostului comandant al Aviației Militar, generalul în retragere Iosif Rus.
Înainte de a ajunge la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul „Revoluţiei” a avut un traseu complicat care a durat patru ani între instanţele şi parchetele bucureştene, din motive de procedură.
Este pentru a doua oară când rechizitoriul procurorilor este respins de instanță. În prima fază, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit de ICCJ la Parchet în 2021, din cauza unor nereguli în rechizitoriu.
Instanţa supremă a decis atunci excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe, printre care declaraţii ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhivă de la MApN.
Trimiterea înapoi la Parchet a dosarului are loc la aproape 35 de ani de la desfășurarea faptelor descrise în dosar.
Întârzierea foarte mare a judecării pe fond a dosarului a dus la o condamnare CEDO pentru România, în anul 2011.
Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, și-a cerut scuze în anul 2019 „pentru durata excesivă a anchetei”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
