Linkuri accesibilitate

Dosarul Schengen | De ce România și Bulgaria sunt luate la pachet. Expert de la Sofia: „România este mult mai în față”


Bulgaria nu este atât de avansată în lupta împotriva corupției precum România, spune un expert bulgar intervievat de Europa Liberă.
Bulgaria nu este atât de avansată în lupta împotriva corupției precum România, spune un expert bulgar intervievat de Europa Liberă.

Goran Georgiev, specialist în economie și securitate la Centrul pentru Studiul Democrației, un think tank din Bulgaria, explică într-un interviu pentru Europa Liberă de ce România ar avea mai multe șanse să intre în Schengen decât țara lui.

În orice comunicat european despre zona Schengen, Bulgaria este mereu asociată României ca potențiali viitori membrii.

Chiar dacă România și Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în același timp, Goran Georgiev spune că lupta împotriva corupției în România este mult mai înaintată decât în Bulgaria.

Corupția și privatizarea vămilor au fost în ultimii ani două dintre cele mai importante vulnerabilități ale Bulgariei în drumul său către Schengen, crede expertul bulgar.

„România nu ar trebui să nu fie lăsată în Schengen doar din cauza conexiunii ăsteia ciudate, doar pentru că Uniunea Europeană tinde să se uite la România și Bulgaria în același timp din cauza unor motive care nu reflectă realitatea obiectivă,” zice Georgiev.

Cu toate acestea, Bulgaria a îndeplinit pe hârtie criteriile pentru a intra în Schengen. Goran Georgiev amintește că evaluarea este secretă.

Lipsa de transparență ridică întrebări asupra metodelor folosite pentru a determina capacitatea Bulgariei de a intra în Schengen. „E mai ușor din punct de vedere politic să dăm problemele la o parte și să pretindem că totul e okay. Dar există probleme majore și există multe dovezi care confirmă asta.”

Principalele declarații

  • Despre intrarea României și Bulgariei împreună în Schengen: „Asocierea României cu Bulgaria nu «reflectă realitatea obiectivă»: România a reușit să construiască niște instituții pentru a lupta împotriva corupției și a creat o legislație împotriva corupției mult mai eficientă decât în Bulgaria. Există o bază care nu există în Bulgaria.”
  • Despre corupție și crimă organizată în Bulgaria și scandalul vămii dintre Bulgaria și Turcia: „Observatorii naționali și internaționali au atras atenția asupra cantităților uriașe de substanțe ilegale. Așa ceva nu putea să se întâmple fără ca gardienii să nu știe. Asta pune sub semnul întrebării capacitatea Bulgariei nu doar de a-și monitoriza propria graniță, dar și de a proteja granița Uniunii Europene. Dacă am intra în Schengen, atunci aceste riscuri ar fi transpuse în zona Schengen.”
  • Despre faptul că Bulgaria, la fel ca România, ar fi îndeplinit condițiile pentru a intra în Schengen: „Evaluările sunt confidențiale și nu avem acces la ele. Este de fapt un proces secret, ceea ce probabil este o problemă, pentru că transparența e cheie în lupta împotriva corupției și crimei organizate.”

Europa Liberă: La nivel European, România și Bulgaria sunt mereu luate împreună când se discută despre Schengen. O să intre România și Bulgaria numai împreună?

Goran Georgiev: Adevărul este, și o să fiu direct - e opinia mea și a colegilor mei - Bulgaria nu ar mai trebui să fie legată de România când vine vorba de intrarea în Schengen pentru că România este mult mai față în ceea ce privește lupta anti-corupție în ultimii ani. România nu ar trebui să nu fie lăsată în Schengen doar din cauza conexiunii ăsteia ciudate, doar pentru că Uniunea Europeană tinde să se uite la România și Bulgaria în același timp din cauza unor motive care nu reflectă realitatea obiectivă.

Uniunea Europeană tinde să se uite la România și Bulgaria în același timp din cauza unor motive care nu reflectă realitatea obiectivă.
Goran Georgiev

Un motiv pentru care au ajuns să fie legate este că amândouă țările au trebuit să adopte mecanismul de cooperare și verificare (MCV), care e ad hoc și nu prea a avut capacitate de execuție, dar care totuși a fost important în monitorizarea a ceea ce se întâmpla. Realitatea este că aceste mecanisme au avut rezultate foarte diferite în Bulgaria și România.

Mecanismul a continuat și după ce cele două țări au intrat în

Goran Georgiev de la Center for the Study of Democracy din Sofia, Bulgaria este specialist în economie și securitate.
Goran Georgiev de la Center for the Study of Democracy din Sofia, Bulgaria este specialist în economie și securitate.

Uniunea Europeană. În ciuda așteptărilor scăzute față de rezultatele acestui mecanism, în realitate a funcționat mult mai bine în România decât în Bulgaria.

Față de Bulgaria, România a reușit să construiască niște instituții pentru a lupta împotriva corupției și a creat o legislație împotriva corupției mult mai eficientă decât în Bulgaria. Există o bază care nu există în Bulgaria.

Cea mai recentă reformă împotriva corupției în Bulgaria a fost în 2018 și a fost doar praf în ochi, o simulare a unei activități fără efecte reale. Ăsta nu e cazul în România, unde am văzut rezultate reale. Un guvern a fost băgat la închisoare (n.r., se referă la fostul premier Adrian Năstase, condamnat pentru corupție) cu motive întemeiate - așa ceva nu s-a întâmplat niciodată în Bulgaria.

Deci România este mult mai pregătită să intre în Schengen! Și cred că ar trebui! Am motive serioase pentru care pot să zic că Bulgaria încă nu e pregătită, din păcate.

Situația politică din Bulgaria

După șase luni la conducere, guvernul lui Kiril Petkov a căzut în urma unei moțiuni de cenzură în iunie 2022. Absolvent al Universității Harvard, Petkov era în fruntea partidului centrist, pro-european „Noi continuăm schimbarea” (PP). Guvernul lui s-a angajat să lupte împotriva corupției și a adoptat un răspuns ferm împotriva Rusiei după invazia Ucrainei.

Una dintre acțiunile luate de guvernul Petkov a fost să distrugă monopolul privat asupra vămii dintre Turcia și Bulgaria, Kapitan Andreevo, unde s-au înregistrat multe nereguli.

Scandalul mediatic care a contribuit considerabil la căderea guvernului a fost însă ridicarea veto-ului față de negocierile de aderare la Uniunea Europeană a Macedoniei de Nord. În 2019, Bulgaria în frunte cu partidul GERB declara că Macedonia de Nord „neagă istoria” și sugera că limba macedoneană este de fapt limba bulgară.

Momentan, Bulgaria încă nu are un guvern după alegerile parlamentare anticipate de la începutul lui octombrie 2022.

Europa Liberă: Puteți să îmi explicați situația granițelor bulgărești, în special de la vama Kapitan Andreevo?

Goran Georgiev: Fostul guvern a lui Kiril Petkov, care a durat doar 6 luni și jumătate, a eliminat monopolul privat care a fost oferit unor companii de către guvernul care l-a precedat.

GERB, partidul de la putere între 2009 și 2021 și alte partide afiliate lor au oferit unor companii private sarcina de a verifica în primul rând mâncarea care trecea prin vamă din Turcia. De-a lungul acestei perioade, au fost nenumărate rapoarte interne, dar și făcute de observatori internaționali, chiar din Turcia, care arătau că verificarea la vamă nu era performantă. Dar alimentele încă treceau granița, în schimbul mitei.

Li se cerea mită chiar și emigranților turci care se întorceau din Europa cu mașina și dacă nu plăteau, trebuiau să stea la graniță pentru o jumătate de zi. Era o coadă specială pentru oamenii care nu voiau să plătească. Situația a fost raportată la scară largă.

Când instituțiile tale au un nivel înalt de corupție iar procuratura refuză să admită că există probleme care trebuie să fie investigate - toate acestea vor fi potențial transpuse în zona Schengen.
Goran Georgiev

În plus, de-a lungul acestei perioade, observatorii naționali și internaționali au atras atenția asupra cantităților uriașe de substanțe ilegale care treceau prin vamă. Așa ceva nu putea să se întâmple fără ca gardienii să nu știe. Asta pune sub semnul întrebării capacitatea Bulgariei, nu doar de a-și monitoriza propria graniță, dar și de a proteja granița Uniunii Europene! Dacă am intra în Schengen, atunci aceste riscuri ar fi transpuse în zona Schengen.

A intra în Schengen înseamnă și integrarea mecanismelor de informare și monitorizare a granițelor Bulgariei cu restul țărilor din Schengen. Iar când instituțiile tale au un nivel înalt de corupție iar procuratura refuză să admită că există probleme care trebuie să fie investigate - toate acestea vor fi potențial transpuse în zona Schengen. Ăsta e nefericitul adevăr.

Aici trebuie să menționez și influența Rusiei - influența Rusiei în Bulgaria este legată în mod direct cu aceste probleme de corupție. Rusia se hrănește din corupție.

Corupția este un element central al sistemului său și exportă acest model politic către țările pe care le influențează. Bulgaria este un exemplu model. Din nefericire, Bulgaria este una din cele mai vulnerabile țări membre UE și NATO, dacă nu chiar cea mai vulnerabilă în fața influenței ruse.

Politicienii noștri au balansat UE și NATO de-o parte și Rusia de cealaltă. Ăsta e un alt risc care va fi direct transpus zonei Schengen dacă Bulgaria ar intra. Toate astea trebuie rezolvate înainte să putem vorbi serios despre asta. Influența economică rusească este foarte puternică în Bulgaria. Dintr-o dată, ea va fi influentă în zona Schengen.

Infrastructura critică - Lukoil deține rafinăria de petrol din Bulgaria. Compania primește un tratament extrem de benefic în ceea ce privește taxele, dar în general din partea instituțiilor. Au avut loc multe acțiuni neconforme în ceea ce privește administrația companiei. Mulți bani s-au scurs din infrastructura critică - asta contradice direct regulile Schengen. Iar procuratura nu își face treaba!

Europa Liberă: Care ar fi soluția la aceste probleme? Ce ar trebui să se întâmple?

Goran Georgiev: Am avut alegeri parlamentare pe 4 octombrie. Încă nu avem un guvern. Parlamentul este extrem de divizat. Sunt șapte partide. Nu există o compoziție viabilă pentru a forma un guvern. Este foarte posibil să avem din nou alegeri în prima parte a anului 2023.

Momentan există un guvern provizoriu numit de președinte. Dar acest guvern nu poate decreta reformele de care avem nevoie, și nu se va întâmpla nici în viitorul apropiat. Dar este nevoie de reforme serioase pentru aplicarea legii, procuratura, instituții, statul de drept, bună guvernare. Asta trebuie să se întâmple dacă vrem să zicem că Bulgaria poate să intre în Schengen, nu doar dintr-un punct de vedere geopolitic, dar din punctul de vedere al cerințelor care trebuie să fie împlinite.

În 2020, au fost proteste masive împotriva guvernului GERB împotriva corupției percepute de populație, și nu doar percepută - este reală! Oamenii de la aceste proteste au început să își piardă încrederea în UE pentru că GERB era un membru al familiei PPE în Parlamentul European.

Ei au primit susținere de la ei și încă o primesc. Mulți oameni o interpretează ca un fel de compromis de la valorile UE. Ceva e scris, dar după vedem figuri puternice din UE care susțin activ partidul GERB. Asta afectează în mod direct imaginea UE în Bulgaria, nu doar pentru publicul general, dar și pentru oamenii care susțin activ Uniunea, cum sunt eu sau colegii mei.

GERB a avut relații cu partidul la conducere în Germania, cu Angela Merkel, iar ăsta era unul din argumentele lor. Au folosit relația asta ca să se laude în fața publicului zicând „uite ce multă încredere au ei în noi”. Din păcate, astfel de relații au fost folosite ca să susțină corupția în Bulgaria, nu ca să o diminueze. Astea sunt probleme grave și probabil există un motiv pentru care unii din Uniunea Europeană nu vor să vorbească despre ele.

Europa Liberă: Din câte am înțeles guvernul trecut a căzut din cauza relației Bulgariei cu Macedonia de Nord. Este atât de simplu? Există o cauzalitate?

Goran Georgiev: Poți spune că e unul din motive, dar aș zice că e mai mult motivul public - e ceea ce partidele care au demis guvernul vor ca oamenii să creadă. Un motiv mult mai serios este acest scandal de corupție legat de vama Kapitan Andreevo. Acest subiect a fost adus la lumină la finalul celor șase luni de conducere a guvernului trecut.

A fost limita pentru partidul de opoziție, pentru că afectează în mod direct interesele economice informale associate lui. Vorbim despre niște sume uriașe și interese legate de crima organizată și oligarhi de rang înalt. Este una dintre cele mai active vămi din Uniunea Europeană.

Deci vorbim de sume importante de bani și de putere care au fost amenințate de guvernul trecut. Ei au anulat contractele cu companiile private care controlau vama și care au fost aprobate de guvernul dinaintea lor.

Reacția GERB și a altor partide care beneficiau din asta a fost extrem de tensionată. Eu zic că asta a fost limita. Macedonia este doar o unealtă retorică foarte folositoare. Bineînțeles că e o problemă, dar au făcut mult zgomot legat de asta ca să atragă atenția în această direcție.

Europa Liberă: În Parlamentul European a fost de curând semnată o rezoluție împotriva discriminării față de România și Bulgaria în ceea ce privește zona Schengen. A fost foarte susținută - 547 de voturi pentru, 49 împotrivă, 43 abțineri.

Goran Georgiev: Adevărata discuție va avea loc în decembrie. Atunci sper să avem niște discuții mai serioase, pentru că dacă Bulgaria chiar intră în Schengen, toate aceste probleme nu o să fie rezolvate.

Aceiași oameni care au creat problemele o să continue ca de obicei. Ei sunt puternici și au multă influență și prieteni în Uniunea Europeană. E mai ușor din punct de vedere politic să dăm problemele la o parte și să pretindem că totul e OK Dar există probleme majore și există multe dovezi să confirme asta.

Este de fapt un proces secret, ceea ce probabil este o problemă, pentru că transparența e cheie în lupta împotriva corupției și crimei organizate.
Goran Georgiev

Europa Liberă: Mereu când se vorbește despre intrarea României și a Bulgariei în Schengen, se spune că toate condițiile au fost îndeplinite, în ceea ce privește controlul frontierelor și așa mai departe. Din ce spuneți pare că, de fapt, nu sunt. Cum au putut cei care evaluează situația să facă astfel de greșeli?

Evaluările sunt confidențiale și nu avem acces la ele. Este, de fapt, un proces secret, ceea ce probabil este o problemă, pentru că transparența e cheie în lupta împotriva corupției și crimei organizate.

Nu pot să vorbesc despre cine și cum și de ce, dar sunt niște probleme evidente și nu putem pur și simplu să ne prefacem că nu există. Cazul Kapitan Andreevo este exemplul și face parte din discursul public, e la nivel european, e bine documentat. Să spunem că respectăm condițiile Schengen și că totul e bine este ridicol. Și este evident. Cu cât citești mai mult, cu cât e mai evident.

E important ca problemele astea să iasă la lumină, pentru că media locală nu vrea să vorbească despre asta din motive clare.

  • 16x9 Image

    Sorana Horșia

    Este intern la Europa Liberă. 

    Ea studiază jurnalism și drepturile omului la Sciences Po în Paris. A terminat licența în științe politice la campusul Sciences Po din Dijon, axat pe Centrul și Estul Europei.

XS
SM
MD
LG