Instanța supremă a decis, recent, încetarea procesului retrocedărilor de păduri, în care s-a judecat restituirea frauduloasă a 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău, pe motiv că a intervenit prescripția. După calculele DNA, terenul valora 303 milioane de euro.
În dosar, Viorel Hrebenciuc (fost parlamentar PSD), Ioan Adam (fost parlamentar PSD), Paltin Gheorghe Sturdza (om de afaceri), Dan Costin Bengescu (om de afaceri), plus alți 13 funcționari publici, inclusiv doi judecători au fost acuzaţi de anchetatori de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină terenuri forestiere echivalente cu o treime din suprafața județului Bacău.
Pădurile, conform dosarului, erau retrocedate în baza unei decizii frauduloase a unui judecător, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a suprafeței amintite.
Dosarul a fost trimis în judecată în 2015 și, în 2018, Lorand Andras Ordog, judecător la Tribunalul Covasna, a fost condamnat pentru luare de mită la 3 ani de închisoare cu executare. El primise 10.000 de euro din cei 50.000 promiși de fostul deputat Ioan Adam pentru a da o soluție favorabilă lui Paltin Gheorghe Sturdza. Banii au fost primiți chiar în biroul judecătorului.
Celălalt judecător din dosar, Anca Roxana Bularcă (fostă Adam), fosta soţie a deputatului Ioan Adam, magistrat la Tribunalul Brașov, a primit tot atunci doi ani de închisoare cu suspendare. Ea a fost acuzată că a sprijinit grupul infracțional organizat din care făcea parte soțul său. O altă acuzație a fost de complicitate la cumpărare de influență după ce a intervenit la Viorel Hrebenciuc, care la rândul lui l-a contactat pe directorul general al Romsilva, pentru a pune în executare hotărârea dată de judecătorul Lorand Andras Ordog.
Ambii judecători fuseseră deja suspendați din funcție în ianuarie 2015 - hotărârea a fost a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
După opt ani de judecată, care s-a blocat de fiecare dată la instanța supremă, trei magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au constatat, pe 13 noiembrie 2023, că cele mai multe fapte din dosarul retrocedărilor s-au prescris. Inclusiv ale judecătorilor implicați, Lorand Andras Ordog și Anca Roxana Bularcă (fostă Adam).
Acum, statul trebuie să le restituie toate drepturile salariale pentru perioada 2015-2023.
„Legea prevede că, din prima lună de când au fost lipsiți de salariu, trebuie să le dai dobânda și actualizarea veniturilor cu rata inflației. La asta se vor adăuga, cel mai probabil, daune morale. Am mai văzut cazuri asemănătoare. Vor încasa banii, apoi se vor pensiona imediat”, ne-a declarat un magistrat care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Salarii restante
Potrivit declarațiilor de avere ale magistraților, un judecător de tribunal în pragul pensiei are în prezent un venit de aproximativ 300.000 de lei pe an, adică 25.000 de lei net/lună. Având în vedere că cei doi judecători au fost suspendați din funcții 107 luni, rezultă că vor primi câte 2,7 milioane de lei fiecare. La această sumă se adaugă dobânda care, de regulă, ajunge la jumătate din suma datorată. Actualizarea veniturilor cu rata inflației mai adaugă aproximativ 1 milion de lei la venituri, de unde rezultă că cei doi judecători vor primi câte un milion de euro fiecare.
În ultima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cea din 13 noiembrie 2023, s-a luat decizia reîncadrării celor doi judecători și recunoașterea celor opt ani ca vechime în muncă.
„Constată încetarea suspendării din funcția de judecător a doamnei Bularca Anca Roxana (fostă Adam n.red.), începând cu data rămânerii definitive a deciziei penale nr. 338/A/13.11.2023, respectiv 13.11.2023 și dispune repunerea în situația anterioară a acesteia, prin recunoașterea vechimii în muncă și în magistratură în perioada 26.01.2015-prezent”, se arată în decizia CSM.
O hotărâre similară a fost luată și în cazul lui Ordog Lorand Andras.
Cazul a durat opt ani deoarece s-a dispus rejudecarea lui în baza unei decizii a Curții Constituționale (CCR).
Istoria dosarului
Dosarul retrocedărilor pădurilor a fost trimis în instanţă în ianuarie 2015. Influentul lider PSD, deputatul Viorel Hrebenciuc, şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor: a spus că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său, Andrei Hrebenciuc.
Prima soluție a fost dată în luna mai 2018, când judecătoarele Lavinia Lefterache, Lucia Rog și Luciana Mera de la instanța supremă au decis condamnarea celor 16 inculpați la pedepse cuprinse între 2 și 3 ani.
Atât procurorii DNA cât și o parte dintre inculpați au atacat decizia.
Primul pretext al CCR
În iulie 2019, Curtea Constituțională a României (CCR) stabilea că toți judecătorii care judecă dosare de corupție trebuie să fie specializați pe acest tip de infracțiuni, o formalitate care nu era trecută în regulamentul intern al instanțelor din România.
În aceste condiții, cinci magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) stabilesc, pe 11 noiembrie 2019, că dosarul Retrocedărilor de păduri trebuie rejudecat și îl trimit la Curtea de Apel Brașov. Deputatul Ioan Adam nu a mai candidat la alegeri, astfel că procesul nu a mai putut fi judecat de Curtea Supremă.
În iulie 2021, instanța se pronunța a doua oară pe fond. Pedeapsa judecătorului Lorand Andras Ordog a fost majorată de la 3 la 6 ani de închisoare.
Un singur inculpat, Viorel Hrebenciuc, nu a mai făcut apel, fiind de acord cu pedeapsa de 2 ani închisoare primită la fond.
Pe 13 noiembrie 2023, ÎCCJ constata faptul că, pentru mare parte dintre inculpați, faptele s-au prescris așa că procesul a încetat.
Fapta lui Lorand Andras Ordog de luare de mită s-a prescris, iar pentru cea de abuz în serviciu a fost achitat. Procesul s-a încheiat și pentru Anca Roxana Adam. Și pentru toți ceilalți inculpați.
A doua decizie a CCR care a schimbat totul
Dosarul a stat pe rolul diferitelor instanțe opt ani. Alți trei ani a durat urmărirea penală la DNA.
Cazul s-a prescris după ce Curtea Constituțională a venit cu o nouă modificare a legii și a stabilit că, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale. Mai mult, ÎCCJ a completat și a susținut că această decizie a CCR se aplică retroactiv. Astfel s-au închis mii de dosare penale în care erau judecate fapte extrem de grave.
Ce spune Statul prin Romsilva
Am întrebat Romsilva ce se întâmplă în continuare cu suprafața de pădure a statului retrocedată ilegal.
Regia de stat ne-a comunicat faptul că va continua demersurile în justiție pentru a recupera cele 43.000 de hectare.
„Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 13.11.2023, în dosarul nr.2452/1/2021, nu presupune ieșirea din proprietatea publică a statului a suprafeței de 43.227 hectare fond forestier și nici din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Bacău.
Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia penală pronunțată în 13.11.2023, a hotărât achitarea pe prescripție a judecătorului care a dispus ilegal retrocedarea celor 43.227 hectare de pădure, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva va continua demersurile judiciare pentru a menține în patrimoniul statului această suprafață importantă de fond forestier, care reprezintă aproximativ o treime din județul Bacău”, ne-a comunicat Romsilva.
Magistrați reîncadrați după prescrierea faptelor
Și alți magistrați acuzați de fapte de corupție au scăpat, după ce faptele lor s-au prescris ca urmare a deciziei CCR, și s-au întors pe funcții.
Este vorba despre Elena Burlan Pușcaș, care a scăpat de acuzații după ce în fond a primit o pedeapsă de 3 ani și jumătate cu executare pentru luare de mită. A scăpat de proces în aprilie 2023, a fost reîncadrată, iar după 4 luni s-a pensionat.
La fel a procedat Corina Jianu, judecătoare suspendată din funcție și judecată 9 ani. Pe fond a primit o pedeapsă de 7 ani de închisoare, dar cazul s-a închis ca urmare a deciziei CCR privind prescripția. Jianu s-a întors în magistratură și a încasat salariile restante pentur perioada cât a fost suspendată.
Ce înseamnă prescripția răspunderii penale
Încetarea procesului penal este dispusă de instanţa de judecată atunci când a intervenit aministia (act de clemenţă al parlamentului României) sau prescripţia răspunderii penale, din cauza trecerii unei perioade îndelungate de timp.
Asta nu înseamnă că cei judecați sunt nevinovați. De altfel, în motivarea ÎCCJ se arată că „în rejudecare, prin sentința apelată, starea de fapt a fost reținută în baza probelor administrate, fiind dovedit dincolo de orice dubiu că inculpatul Ordog Lorand Andras a comis infracțiunea de luare de mită în forma pretinderii (....) prima instanță a realizat o amplă analiză a probelor administrate în cauză cu privire la acuzația de luare de mita formulată, soluția de condamnare pentru infracțiunea de luare de mita fiind una legală și temeinică, iar singurul motiv pentru care nu va fi menținută este intervenirea prescripției răspunderii penale”.
