Linkuri accesibilitate

Amânare sau condamnare pentru Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive


Liviu Dragnea este așteptat la proces, unde a cerut să fie audiat

Liviu Dragnea are, luni, o zi decisivă pentru soarta procesului în care a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, în primă instanță, pentru angajarea fictivă a două secretare ale PSD la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman. Liderul PSD a respins categoric acuzațiile procurorilor DNA

În fața celor cinci judecătoare din dosarul angajărilor fictive se află mai multe opțiuni. Prima - îl audiază pe Liviu Dragnea sau îi înregistrează declarația. Președintele PSD nu s-a prezentat la 19 martie, când era programată audierea sa, invocând o dublă hernie de disc, lombară și cervicală deopotrivă.

Sentința din primă instanță în dosarul angajărilor fictive. Dragnea, trei ani și jumătate, cu executare

Procesul lui Liviu Dragnea a început în ianuarie 2017 pe fond. Liviu Dragnea, alături de fosta sa soție, Bombonica, și de alți 10 inculpați, au fost judecați pentru că în perioada iunie 2006-decembrie 2012, două secretare de la PSD Teleorman, condus de Liviu Dragnea, au fost angajate la Protecția copilului fără să fi mers la serviciu vreodată. Liviu Dragnea a negat acuzația de abuz în serviciu, spunând că nu a știut că acestea nu se prezentau la instituția finanțată din bani publici, la care lucra și soția sa.

Magistraţii de la Curtea Supremă au arătat în motivarea sentinţei la 3 ani şi jumătate de închisoare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu. „Funcţiile deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în perioada infracţională, de preşedinte, atât al Consiliului (…) cât şi al organizaţiei judeţene a P.S.D (...), îi confereau acestuia autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale”, se arată în motivare.

„Modul în care inculpata Alesu Floarea a acţionat, (...) fără a se opune şi fără a cere explicaţii, ci, pur şi simplu, a pus în practică solicitarea acestuia, reprezintă reflecţia exercitării cu succes de către inculpat a influenţei şi autorităţii de care dispunea”, au arătat judecătorii în decizia din primă instanță, din 21 iunie. Apelul a fost invocat a doua zi de Liviu Dragnea și de procurorii DNA.

A fost internat într-un spital privat și a sperat că procesul stagnează. Instanța Înaltei Curți a decis însă că procesul merge mai departe și chiar a cerut avocaților tututor inculpaților, ca și procurorilor DNA, să-și pregătească pentru astăzi pledoariile finale. De aceea, este posibil ca procesul să se închidă, iar instanța să rămână în pronunțare pentru un termen care variază între câteva ore și două săptămâni.

Cele cinci membre ale Completului de cinci judecători de materie penală al Curții Supreme vor avea însă și solicitarea de a amâna sentința până când apare decizia Curții Constituționale, la 19 aprilie, într-o chestiune care privește procesul lui Dragnea în primă instanță - alcătuirea completului de trei judecători. Instanța are o solicitare a avocatului Toni Neacșu, care reprezintă acum unul dintre inculpați, de a relua de la zero procesul pentru că în primă instanță completul de trei judecători nu ar fi fost specializat pe fapte de corupție. Între timp, liderul PSD și-a securizat tranșarea acestei chestiuni și la CCR, unde colegul său de partid, Florin Iordache, căruia i-a delegat atribuțiile, a înaintat o sesizare cu același obiect.

Este ultima încercare pe care Liviu Dragnea o are la dispoziție în tentativa sa e a amâna și de a anula condamnarea primei instanțe, de închisoare cu executare, în iunie 2018.

Ce a folosit Liviu Dragnea pentru oprirea procesului Bombonica

  • Început în primă instanță în ianuarie 2017, la doar o lună după ce câștigase alegerile, dosarul a avut nenumărate amânări din cauza absenței lui Liviu Dragnea. Pronunțarea în primă instanță a fost în iunie 2018. În acest interval, au fost modificate în Parlament trei legi de organizare a sistemului judiciar și cele două Coduri penale. Au urmat patru OUG prin care au fost modificate așa-numitele Legi ale Justiției.
  • Procesul în apel începe în luna septembrie, odată cu cavalcada contestării completului de cinci judecători care urmau să-l judece pe liderul PSD. În septembrie este contestat de avocați primul complet de judecători de către avocați. În octombrie, Viorica Dăncilă, în numele Guvernului, se adresează CCR în acest subiect și obține o victorie, în noiembrie - toți membrii completului de cinci trebuie trași la sorți.Cel de-al doilea complet de cinci judecători care fusese desemnat procesului lui Dragnea este suspendat. În luna decembrie dosarul ajunge la Completul de judecători de materie penală format din Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alaxandra Iuliana Rus, Luciana Mera și Rodica Aida Popa. Abia în februarie 2019 începe judecata.
  • În ianuarie 2019, apare pe scena publică inițiativa ministrului Justiției, Tudorel Toader de a adopta două ordonanțe de urgență. Prima, de prelungire a termenului prin care poate fi folosită o cale extraordinară de atac, contestația în anulare, la procesele definitive cu cinci judecători. Liviu Dragnea ar fi beneficiat de posibilitatea rejudeării primului dosar în care a fost condamnat, al fraudării referendumului de suspendare a lui Traian Băsescu. A doua ordonanță, de modificare a Codurilor penale, prin care se micșorează termenul de prescripție, care l-ar fi ajutat pe Dragnea să scape de procesul angajărilor fictive.

Ce mai poate folosi Liviu Dragnea

  • Dacă instanța Curții Supreme decide că așteaptă decizia CCR pe completurile de trei judecători, în cazul în care sesizarea lui Florin Iordache este admisă (vineri este anunțată ședința CCR), procesul se reia de la faza de fond - prima instanță. Ce poate spera Liviu Dragnea? Fie schimbarea verdictului, fie intervenția prescripției, dar chiar și ștergerea din Codul penal a faptei de care este acuzat - instigare la abuz în serviciu. Aceasta din urmă este pe cale să fie modificată, referindu-se doar la beneficii directe pentru sine și pentru rude apropiate, or în dosarul angajărilor fictive este vorba despre două secretare de la PSD Teleorman.
  • Dacă este condamnat de completul de cinci judecători, poate folosi căile extraordinare de atac, contestația în anulare sau recurs în interesul legii, dar nu și decizia de la finalul anuui trecut a CCR referitoare la alcătuirea completului de cinci.A avut parte de trei completuri în această etapă a procesului. În general, cele două căi de atac se folosesc pentru nerespectarea procedurilor.
  • Dacă procesul se prelungește totuși până la 1 iunie, puțin probabil după părerea specialiștilor, ieșirea la pensie a uneia dintre judecătoare poate duce la reluarea lui.

Efectele dosarului Bombonica

Liviu Dragnea va pleca din politică în cazul unei condamnări la închisoare cu executare, iar cariera sa politică se încheie. DNA anunța că este o chestiune de câteva săptămâni finalizarea unui alt dosar în care este cercetat Liviu Dragnea, Tel Drum, pentru frauda de aproape 20 milioane euro cu fonduri europene.

PSD, aflat în cea mai gravă criză de credibilitate de la înființare, când sondajele de opinie îl creditează cu o medie de sub 30 de procente, va trebui să-și aleagă alt lider. La umbra lui Dragnea au fost promovați politicieni precum Codrin Ștefănescu și Lia Olguța Vasilescu, proveniți de la PRM, iar discursul la nivel de lideri al PSD a devenit aidoma partidului condus de C.V.Tudor - xenofob și antiUE, populist.

Partidul social-democrat, care a stat până acum scut pentru Dragnea în Parlament, la modificările aduse sistemului judiciar, este într-o schimbare nu doar de doctrină, dar este consumat de lupte interne. Într-un an cu două rânduri de alegeri, PSD are filiale întregi care se supun fie Gabrielei Firea, fie foștilor membri plecați la partidul înființat de Victor Ponta, o filială anti-Dragnea a PSD.

La nivel guvernamental, PSD se află în cea mai proastă relație cu socialiștii europeni, ca pe vremea perioadei 90-2000, când partidul era considerat de către familia europeană ca un continuator nereformat al PCR.

În ziua în care „începe sfârșitul” procesului în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, la Strasbourg, în ultima reuniune a PE din legislatură, se discută despre nerespectarea de către România a statului de drept. Într-o țară în care de două luni o bună parte a magistraților români protestează față de modificările legislative care, spun ei, le-au știrbit independența, ziua de 15 aprilie va fi, probabil, privită și ca un test pentru reformarea sistemului judiciar românesc. Va urma principiile europene ale independenței magistraților sau va răspunde la presiuni politice, aidoma perioadei de dinainte de aderarea României la UE, în 2007.

Multimedia

VIDEO Moda și politica: Raluca Turcan (2)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:11 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG