Linkuri accesibilitate

Închisoare de la trei la zece ani pentru cumpărarea și deținerea drogurilor de risc


Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, ca for decizional, un proiect de lege care sancționează cu închisoare de la 3 la 10 ani nu doar cultivarea, vânzarea și distribuirea drogurilor de risc, ci și cumpărarea și deținerea lor.

„Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”, se spune în proiectul de lege adoptat miercuri de deputați, transmite Agerpres.

Dacă este vorba de droguri de mare risc, atunci pedeapsa crește între 5 și 15 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. Aceeași pedeapsă se acordă și pentru introducerea sau scoaterea lor din țară, precum și pentru importul sau exportul lor.

În schimb, bunurile şi mijloacele folosite la fabricarea drogurilor pot fi folosite în scop didactic, prin punerea lor la dispoziţia unităţilor de pregătire a organelor de aplicare a legii, sau prin folosirea lor în campanii de conştientizare a riscurilor asociate consumului de droguri.

Totodată, proiectul sancționează și operațiunile cu „produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii, sau a căror comercializare este permisă de lege” cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Tot așa cum publicitatea făcută acestor produse „pretinzând în mod credibil că prin consum acestea produc efecte psihoactive” se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.

Drogurile de risc sunt: cannabis, ketamina, salvie. Cele de mare risc sunt heroina, LSD, amfetamina, cocaina. Nu există droguri „ușoare”, explică asociația No Sheep.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG