Autoritățile și organizațiile ecologiste își doresc să oprească cât mai multe din cele 500.000 de transporturi ilegale care circulă anual pe drumurile europene, naționale, județene și forestiere ale României.
Potrivit Inventarului Forestier Național, adică oficial, din pădurile României se taie ilegal în fiecare an până la 20 de milioane de metri cubi de lemn. Ceea ce, potrivit calculelor Europa Liberă, înseamnă jumătate de milion de transporturi ilegale anual.
Lemnul tăiat ilegal este transportat în peste 90% din cazuri pe drumurile obișnuite, în TIR-uri cu remorci, camioane sau camionete, susține activistul de mediu Tiberiu Boșutar.
Din cele 500.000 de transporturi auto anuale sau 1.010 zilnice, autoritățile de-abia reușesc să depisteze 1%, arată același inventar; din cele 20 de milioane de metri cubi tăiați fără acte, doar 200.000 sunt depistate de instituțiile statului.
În ajutorul statului neputincios
Pentru a mai rări rutele hoților de lemne, de mai bine de trei ani, cinci tineri sunt pe urmele camioanelor încărcate cu bușteni sau cherestea pe drumurile din România.
Cu ajutorul aplicației „Inspectorul Pădurii”, Casian Gheorghe Iliuț, Bela Csaba, Daniel Bodnar, Mihai Ghinghiloschi, Dănuț Ghinghiloschi verifică dacă lemnul din camioanele care circulă pe drumurile publice este tăiat legal.
Dacă nu găsesc documente care să corespundă cu ce văd în camionul din fața lor, sună la numărul de urgență pentru a cere intervenția Poliției.
Cei cinci tineri s-au autointitulat „Străjerii Pădurilor”, nume dat și asociației pe care au înființat-o pentru a proteja fondul forestier al României. Fond care adună 6,5 milioane de hectare, 30% din suprața României.
Reporterii Europa Liberă i-au însoțit recent pe activiști în misiunile lor de șoselele din Bucovina. Mai precis, la finele lunii iulie 2023.
La 15 minute după ce echipa a plecat în „misiunea” de a găsi pe drumuri hoți de lemne, Mihai Ghinghiloschi, unul dintre cei cinci „străjeri”, sună deja la 112. Anunță că un autocamion este supraîncărcat.
Pentru cunoscători, calculul e foarte simplu de făcut: patru bușteni înseamnă un metru cub de lemn. Iar cantitatea înregistrată legal e trecută în aplicația online cu acoperire națională, Inspectorul Pădurii.
Ce înseamnă SUMAL 2.0, programul care permite urmărirea hoților de lemne
Aplicația inspectorulpadurii.ro sau SUMAL 2.0 este un instrument extrem de util pentru a verifica dacă un camion de bușteni sau încărcat cu cherestea are acte pe marfă.
Dacă întâlnești un camion pe șosea, introduci numărul mașinii în aplicație și apare automat numărul avizului, cantitatea și tipul de lemn transportat, locul recoltării și destinația finală, inclusiv fotografii cu autovehiculul înainte de plecare de la locul încărcării.
Dacă nu există aviz sau încărcătura este de peste 10 metri cubi de lemn, autoritățile încurajează participanții la trafic să sune la 112 pentru a reclama transportul. Este trimis un echipaj de poliție care oprește utilajul și dacă se confirmă reclamația, lemnul este descărcat și confiscat la cel mai apropiat sediu de ocol silvic, conducătorul este amendat și camionul indisponibilizat până la finalizarea dosarului penal.
Primul caz suspect
Pornim alături de activiști în urmărirea camionului suspect. Polițiștii ne anunță că vin la Brodina/jud. Suceava de la 27 de kilometri și că fac jumătate de oră pe drum.
În scurt timp, autovehiculul intră rapid în curtea unui depozit și începe să fie descărcat.
„Până ajung cei de la poliție, lemnul este transformat în cherestea. Greu spre imposibil să mai detectezi câți bușteni au fost. Am cerut suplimentarea echipajelor în zonă, dar nu s-a rezolvat nimic”, adaugă Ghinghiloschi.
Metodele de furt folosite de hoții de lemn s-au perfecționat în ultimul timp. După ce autoritățile au început să confiște utilajele cu care este transportat lemnul, camioanele au început să fie acoperite cu prelate pentru a nu se observa ce transportă.
În acest fel, nici activiștii, nici localnicii nu mai pot observa diferența între cantitatea legală, din aplicație, și ceea ce au în fața ochilor. Camioanele cu transporturi ilegale nu mai pot fi detectate decât la razii ale Poliției, foarte rare.
Hoții de păduri au trecut și la căruțe modificate, așa numitele „faetoane”, utilaje trase de doi cai foarte puternici. Caii nu se confiscă. Potrivit legii, cărăușii riscă doar o amendă și să piardă lemnul.
Trei astfel de căruțe fac cât un camion, ne spun ecologiștii. În Vicovu de Sus, polițiștii au oprit un astfel de trasport. Căruțașii nu aveau niciun act pe lemn. În urma măsurătorilor, a rezultat că un astfel de „faeton” transporta șapte metri cubi de lemn de construcție.
„Nu se poate fura din pădure fără știrea pădurarului. De multe ori, familiile lor dețin astfel de utilaje și ei prelucrează lemnul. Tot ce au nevoie e de muncitori dispuși să lucreze pentru ei”, spune Daniel Bodnar, liderul echipei de activiști de mediu.
Pe scurt, unii pădurari s-ar afla într-un flagrant conflict de interese.
Lemne confiscate. „Le duceam de pomană, la o bătrână”
În timp ce noi urmăream camionul descărcat rapid, celălalt echipaj al „străjerilor” a descoperit un alt transport suspect în apropiere de Putna.
În Inspectorul Pădurii, sistemul informatic de urmărire a transporturilor de lemne, apare că buștenii din camion au fost încărcați dintr-un loc, iar cei din remorcă din alt loc, lucru nepermis de lege.
La Ocolul Silvic ce ține aici de compania națională Romsilva, remorca TIR-ului respectiv este descărcată, iar lemnul confiscat. Șoferul recunoaște că lemnul nu a fost tăiat de unde este consemnat în aplicația electronică.
Este amendat cu suma modică de 1.000 de lei, echivalentul a 200 de euro. Și totul se oprește aici.
Ne îndreptăm, la rândul nostru, spre Putna. Pe drum, întâlnim o camionetă încărcată cu lemn de fag.
Băieții sună din nou la numărul de urgențe 112. Polițiștii ne asigură că vin în întâmpinarea camionetei. Sunt pe drum după apelul anterior.
După 15 minute, mașina cu lemn de fag este oprită în trafic, tocmai când încerca să se facă nevăzută pe un drum secundar, neasfaltat.
Nu are niciun act pe marfă, așa că este escortată la Ocolul Silvic Putna. Urmărim totul ca într-un film polițist, fără a avea însă cum să și filmăm.
Aici, la Ocolul Silvic Putna, lemnul este confiscat, iar șoferul primește de asemenea, amenda „clasică” de 1.000 de lei. „Le duceam, de pomană, la o bătrână. Asta e marele trafic cu lemn? Nu-i vedeți pe cei cu camioanele?”, ne apostrofează un muncitor din cabina mașinii.
„Așa spun toți. Fac numai fapte bune, ajută benevol bătrânii cu lemne de foc. Ne-am învățat cu ei. De aici se întorc în pădure după alt transport”, ne lămurește Casian Gheorghe Iliuț, un alt „străjer”, cum merge treaba cu donațiile de lemn.
La plecare, șoferul camionetei ne strigă prin geamul mașinii cu năduf: „Să ne pupați în c***!”.
„Străjerii” sunt spaima TIR-urilor
Cei cinci băieți, protectori ai pădurii, nu au pregătire silvică, dar au învățat din experiență să aproximeze cantitatea de lemn transportată. Au memorat Codul Silvic, aproape că pot desena cu ochii închiși harta drumurilor asfaltate și forestiere din Bucovina.
Și, foarte important, au învățat să tacă atunci când sunt provocați sau amenințați de cei prinși în fapt. Altfel, totul se poate încheia rău. Cu violență fizică.
Într-o zonă monoindustrială ca Bucovina, în care de sute de ani se practică exploatarea pădurii mai mult sau mai puțin legal, folosirea frecventă a unei aplicații care arată într-o secundă traseul lemnului din pădure până la depozit sau la fabrica de cherestea a fost o adevărată provocare.
Acum, datorită aplicației SUMAL, de la inginerul silvic șef de ocol, la pădurar, polițist și până la ultimul căruțaș care cară lemn cu sau fără documente, cu toții au datoria de a răspunde sesizărilor cetățenilor în cazul unui transport suspect.
De ce face șeful „străjerilor”, Daniel Bodnar, gimnastică medicală
1 august 2023, ora 8:00, Rădăuți/județul Suceava.
Ne întâlnim cu Daniel Bodnar, liderul grupului „străjerii pădurilor”, la o sală de recuperare amenajată chiar de el (Vezi reportajul video de mai sus, dacă nu l-ai văzut deja).
Daniel are 256.000 de urmăritori pe pagina de Facebook, iar fiecare acțiune de prindere în flagrant a hoților de lemn pe care o postează pe Facebook adună mii de reacții, comentarii și distribuiri.
În ianuarie 2021, Bodnar a fost victima unui grav accident rutier, pe când se întorcea de la o urmărire de camioane.
„S-a întâmplat în iarna lui 2021. Ne întorceam cu băieții de la o acțiune, în noaptea respectivă am fost atacați de patronul unui gater cu un cuțit. Aveam sânge pe față. Apoi s-a petrecut accidentul. Asta este”, ne spune, fără urmă de regret în privire, Daniel Bodnar.
După câteva exerciții medicale de mers, plecăm cu două mașini spre Brodina și Putna, în direcții diferite, în căutarea transporturilor ilegale de lemn. „Străjeri ai pădurilor” și jurnaliști Europa Liberă în fiecare dintre mașini.
Alerte pe Whatsapp când apar activiștii
Dar nici oamenii din industria de prelucrare a lemnului nu stau cu mâinile în sân.
Organizați pe grupuri de Whatsapp, anunță imediat când mașinile activiștilor de mediu apar pe traseu.
Ca prin minune, zecile de camioane aflate în tranzit prin județ dispar în peisaj. Sunt trase pe dreapta, ascunse în păduri sau garate în diverse proprietăți unde nu se poate intra fără mandat de la procuror. Dispar realmente de pe GPS.
La volan este Mihai Ghinghiloschi, prietenul lui Bodnar. Suntem într-o mașină cu numere de Mureș, lucru esențial în acțiunea de urmărire a lemnului furat. Fără numere de Suceava mașina nu este recunoscută în trafic de procesatorii de lemn.
La scurt timp, ne intersectăm cu o mașină de teren, urmată îndeaproape de un camion supraîncărcat.
„Cea mai periculoasă acțiune a fost acum doi ani, la Poiana Micului. Am fost blocați în mașini de foarte mulți localnici și pădurari. Ne-au amenințat, ne-au lovit mașinile... De multe ori, Poliția ajunge după ce camionul este descărcat. Nu au voie să intre în depozit fără mandat. Descarcă și o iau de la capăt, alt transport”, spune cu ciudă Ghinghiloschi, luând cu ușurință o curbă strânsă.
Maghiarul ecologist din Mureș
Bela Csaba e de origine maghiară, locuiește în Târgul Mureș și e novice în urmărirea camioanelor ilegale.
A venit la Suceava pentru a învăța din trucurile activiștilor de mediu care au căpătat deja experiență în Bucovina. E singurul din zona lui care se ocupă cu așa ceva.
Are în torpedoul mașinii Codul Silvic. El îl știe pe de rost, dar l-a printat pentru polițiștii care nu știu legea. Mai are și o agendă cu numere de camioane pe care le-a monitorizat. Sunt sute de numere, caligrafiate impecabil.
„Cele mai multe transporturi ilegale scapă, deoarece ajung la destinație înainte să ajungă Poliția. Mai departe, trebuie anunțată Garda Forestieră, care ar trebui să se deplaseze și să inventarieze tot lemnul din depozit, acțiune care durează foarte mult”, apasă Bela Csaba, dezamăgit, fiecare instituție în parte.
Cazul din Poieni/Neamț și „îngerii lui Charlie”
Plecăm în cealaltă parte a județului, aproape 100 de kilometri, înspre județul vecin, Neamț.
Un camion cu remorcă încărcat cu bușteni intră pe o stradă laterală și oprește motorul. Șoferul se face nevăzut. Suntem în Poieni/Neamț.
Străjerii pădurilor sună la 112.
Fotografiile mașinii nu sunt încărcate în sistem, cum cere legea, iar șoferul nu a deschis GPS-ul telefonului după ce a încărcat mașina. Poliția ne cere locația camionului și ne roagă să rămânem la fața locului 15 minute. Polițiștii vin de departe.
Un echipaj, compus din trei tinere polițiste și un agent, a ajuns în localitatea Poieni după 25 de minute.
„Îngerii lui Charlie”, șoptește un „străjer” mucalit când zărește agentele de poliție echipate regulamentar.
Polițiștii - trei polițiste și un polițist de fapt - analizează camionul suspect, care nu avea pornit sistemul GPS.
În cele din urmă, șoferul camionului apare dintr-o curte din apropiere. Zice că s-a oprit din cauza controalelor Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), care verifică greutatea camionelor, nu încărcătura acestora.
„Am un cauciuc uzat, mi-a fost frică să trec de filtru. Nu știu de ce nu a mers GPS-ul. Probabil nu aveam semnal la plecare, apoi s-a blocat. Am încărcat pozele la plecare, nu înțeleg de ce nu apar în SUMAL (n.r. - Inspectorul Pădurii, numele aplicației la care are acces publicul)”, se disculpă șoferul.
La a treia verificare, pozele s-au încărcat.
Polițiștii cheamă un inginer silvic de la Târgu Neamț pentru inventarierea lemnului. După ce numără buștenii, ies doi în plus. Nu se știe însă care dintre ei sunt surplus.
Cel mai gros buștean din încărcătură are 120 de centimetri și patru metri lungime. Urmează ca șefii de la Direcția Silvică Neamț să verifice cu exactitate traseul. E deja seară și nu mai e nimeni la birou.
A doua zi, șoferul a fost amendat cu 3.000 de lei pentru lipsa semnalului GPS și pentru neîncărcarea la timp a fotografiilor în aplicație.
La întoarcere, întâlnim opt camioane parcate pe marginea drumului european. Unele cu prelată, cel mai probabil încărcate cu cherestea, altele cu bușteni. Așteaptă să plece cântarul mobil al celor de la ISCTR.
Prin telefon, celalalt echipaj al străjerilor ne anunță că au descoperit alte două transporturi suspecte și că e timpul să ne întoarcem. E nouă seara. De comun acord, decidem că nu-i încă momentul să ne întoarcem și ne îndreptăm spre Rădăuți.
Mii de metri cubi de lemn confiscați
Dacă în urmă cu câțiva ani relația activiști de mediu – polițiști era una tensionată, după trei ani de colaborare și unii, și alții au înțeles că obiectivul acestor acțiuni este comun și plin de noblețe: protejarea pădurii.
Ionuț Epureanu este comisar șef de poliție și purtătorul de cuvânt al Poliției Suceava. Spune că, în ultimii trei ani, relația Poliției cu activiștii de mediu s-a îmbunătățit vizibil.
Dar după multe cazuri în care agresiunile fizice și verbale la adresa ecologiștilor au fost pedepsite cu rețineri de 24 de ore și dosare penale.
„Este vorba de percepție. Ultimul polițist de la ultimul post rural trebuie să înțeleagă că ceea ce fac acești oameni este un ajutor pe care ni-l dau și că ne ușurează munca. Este mult mai ușor să primești o informație utilă de la un om serios, de la un activist de mediu, decât să umbli tu după acea informație”, explică Epureanu.
Cimitirul camioanelor din curtea procurorilor
La câțiva kilometri de orașul Suceava, o parcare imensă adăpostește camioanele și utilajele blocate temporar de procurori de la cei care au transportat lemn ilegal.
Zeci de camioane forestiere, unele dotate cu macarale de încărcat bușteni, sunt în custodia Poliției până un judecător decide ce se întâmplă cu ele.
Potrivit IPJ Suceava, din 2018 până în prima jumătate a acestui an au fost „indisponibilizate”, adică confiscate temporar, 67 de vehicule - autotrenuri sau autocamioane care transportau lemn ilegal.
Mai prost stau lucrurile în județul vecin, Bistrița Năsăud. Deși are aproximativ 30% din suprafață acoperită de păduri, procurorii din județul vecin Sucevei au blocat în ultimul an un singur autocamion.
Cine e mai iute? Hoții de lemne sau Poliția?
„Mesajul unitar care pleacă și de la noi, și de la activiștii de mediu este acela de prevenție și de responsabilizare. Da, pădurea este un bun național care trebuie exploatată în condițiile legale”, mai susține comisarul șef Epureanu.
Frustarea activiștilor de mediu este maximă când un transport ilegal scapă cu câteva minute înainte ca mașina Poliției să apară în urma apelului la 112.
Lipsa personalului și distanțele mari sunt cauzele principale ale acestui lucru.
„Județul Suceava este al doilea ca întindere din țară după Timiș. Este greu de acoperit, sunt 14 secții rurale de poliție, unele dintre ele arondează între 120 și 150 kilometri pătrați. Este foarte greu cu un singur echipaj planificat pe tură să reușești să acoperi un asemenea areal”, spune Epureanu.
Comisarul șef admite că au existat „zeci de cazuri” în care Poliția a pierdut hoții de lemne pe drumurile secundare.
Cei care fură bușteni au și alte metode. „Încărcarea lemnului dintr-o platformă secundară și transportul lemnului la o altă platformă. Distanțele sunt de șapte sau opt kilometri. Înseamnă o viteză de reacție de două sau trei minute, ceea ce este aproape imposibil în mediul rural, având în vedere infrastructura existentă”, ne-a mai declarat Ionuț Epureanu.
Polițiști amenințați. O viață în pericol.
Vasile Ailincăi este agent de poliție rurală la Vadu Moldovei.
El este unul dintre cei mai prolifici polițiști în depistarea și sancționarea transportatorilor de lemn din județ. A confiscat mii de metri cubi de lemn exploatat ilegal și câteva utilaje, astfel încât în urmă cu doi ani a avut nevoie de protecția colegilor din ministerul de Interne, care se temeau pentru viața lui.
O lună a acceptat să fie supravegheat non-stop după ce au apărut informații că prelucrătorii de lemn i-au pus gând rău.
Numai anul acesta, Vasile Ailincăi a dispus confiscarea a trei camioane și a lemnului pe care-l transportau ilegal.
„În general, dacă faci muncă de poliție, vor fi și nemulțumiți. Nu m-am simțit intimidat, nu mi-a fost frică. Dacă făceam un pas înapoi și plecam din Poliție îi încurajam pe cei cu care am avut de-a face. Nu mi-am dorit asta”, spune Ailincăi.
Alt transport ilegal confiscat și 44.000 de dosare penale
La patru zile de la interviu, aflăm că un TIR încărcat cu 56 metri cubi de cherestea și acoperit cu o prelată tocmai a fost blocat, „indisponibilizat” cum se exprimă legea, sub semnătura lui Vasile Ailincăi, la Vadu Moldovei. Transportul avea un aviz fals.
Atât în încărcătura, în valoare de 52.000 de lei/10.500 euro, cât și autocamionul, în valoare de 30.000 de euro, au fost predate la Ocolul Silvic Dolhasca.
Anual, numărul dosarelor penale întocmite în județul Suceava pentru infracțiuni la Codul silvic este între 200 și 300 de dosare.
- 2021, IPJ Suceava a confiscat 4.700 metri cubi (mc) de lemn în valoare de 1,4 milioane de lei;
- 2022, 7.000 mc în valoare de 3,4 milioane de lei;
- 2023, în primele 6 luni, au fost conscați 12.000 mc de lemn, în valoare de 1,6 milioane de lei.
În România, furtul de copaci/furtul de lemn din păduri este o problemă națională. Europa Liberă a obținut date de la Parchetul General: în acest moment, sunt deschise 44.000 de dosare penale pentru infracțiuni contra hoților de lemne.
Peste 7.000 din aceste dosare au fost deschise doar în acest an, ne-au comunicat procurorii.
Dintre acestea, numai 163 de dosare au fost finalizate în acest an prin realizarea unui rechizitoriu și trimiterea în judecată a făptașilor, conform procurorilor.
Nu am reușit să identificăm nicio sentință de condamnare. E posibil să existe, dar respectivele decizii ale instanțelor să fi fost secretizate la cererea celor condamnați.
„Străjerii pădurilor” sunt însă convinși că sistemul judiciar nici nu a început măcar războiul pentru apărarea pădurilor. Hoții de lemne domină încă frontul.
