Linkuri accesibilitate

Echinox de toamnă și revista presei europene


Kiev, protest al bicicliștilor care cer piste speciale în oraș.

Odată cu echinoxul de toamnă, guvernele, peste tot în Europa, au început în ultimele zile să reintroducă regulile cele mai dure ale carantinei.

În Spania, El Pais scrie despre recriminările formațiunii stângii extreme, Podemos (Putem), care teoretic sprijină guvernul socialist al lui Pedro Sánchez, dar îl acuză acum că e pe cale de a penaliza sărăcia, prin felul în care a pus din nou în carantină începând de ieri cartierele cele mai sărace din capitală, Madrid (cu totul, circa 850.000 locuitori). Guvernul argumentează însă că e forțat să ia asemenea măsuri dure la nivel local pentru a evita să impună o carantină națională. E vorba, în Madrid, de cartiere în care s-au depășit 1000 de cazuri pentru 100.000 de locuitori.

Cotidianul conservator, de opoziție, El Mundo, publică un reportaj realizat în acele cartiere și conchide că „oamenii au pierdut frica de virus”. Pentru a evita protestele populației, armata va fi desfășurată în anumite cartiere.

În Marea Britanie, în schimb, guvernul lui Boris Johnson se pregătește să impună ceea ce se apropie de o carantină generală în întreaga Anglie (și mai puțin în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord). Johnson e așteptat să anunțe astăzi noile măsuri, fără de care guvernul a fost avertizat de experți că s-ar putea trezi luna viitoare cu 50.000 de noi cazuri de contaminare pe zi, cum o precizează The Telegraph.

The Guardian anticipează că restaurantele și cafenelele vor fi forțate să închidă la orele 22.00. The Times oferă în schimb povestea exclusivă a modului în care ministrul de finanțe (the chancellor) Rishi Sunak a reușit până acum să-l facă pe Johnson să nu închidă pub-urile atât de devreme, din pricina efectului dezastruos asupra economiei.

Italia își bagă la apă parlamentul

Vântul populismului s-a risipit”, exultă La Repubblica, în Italia, unde s-a putut organiza un referendum duminică și luni tocmai pentru că s-au introdus măsuri severe, de izolare totală a unor orașe și regiuni, încă de la începutul epidemiei, în primăvară.

În Italia referendumul s-a încheiat fără surprize, în favoarea guvernului de centru-stânga al lui Giuseppe Conte: italienii au fost chemați la urne duminică și luni pentru a se pronunța în legătură cu reducerea numărului de parlamentari de la 945 la 600. O majoritate a alegătorilor au aprobat astfel reducerea numărului deputaților din camera inferioară de la 630 la 400 membri, iar numărul senatorilor de la 315 la 200. Italia este țara cu cel mai mare parlament după Marea Britanie. Reducerea parlamentului a fost o promisiune electorală a Mișcării Cinque Stelle (M5S), care guvernează în coaliție cu Partidul Democrat (PD). M5S a câștigat simbolic, dar PD a câștigat în termeni de putere.

Reducându-se numărul parlamentarilor, se vor realiza astfel economii de o jumătate de miliard de euro în fiecare legislatură.

In paralel, șase regiuni italiene au votat și pentru a-și alege președintele. Atenția era concentrată asupra Toscanei, tradițional un bastion roșu, care a fost chiar și comunistă o vreme, dar despre care exista teama că ar putea bascula spre extrema dreaptă (despre nostalgia, chiar și astăzi, a multor italieni pentru fascism și pentru figura lui Mussolini am mai scris aici.)

Dreapta a păstrat Liguria și Venetia, pe care le conducea deja. In schimb, candidatul stângii, Eugenio Giani, al Partidului Democrat, a câștigat în Toscana împotriva candidatei Ligii Susanna Ceccardi. Victoria stângii în Toscana era văzută ca simbolică pentru întreaga Italie, cum o comentează iarăși La Repubblica. Corriere della Sera îl citează pe premierul Giuseppe Conte care spune că acum va rămâne la putere până în 2023.

Tehnologie "Big Brother" pentru China

Amnesty International a făcut ieri public un raport, preluat astăzi în presă, despre exportarea către China a tehnologiilor europene de supraveghere a populației. E vorba în primul rând de companii din Franța, Suedia și Olanda. Una din firmele arătate cu degetul este gigantul informatic francez Idemia, care a vândut poliției din Shanghai un foarte performant sistem de recunoaștere facială.

Le Monde constată că această poftă de profit a firmelor occidentale duce la «mari riscuri pentru drepturile omului». Principala problemă e pusă de cadrul legal care nu a fost prevăzut pentru asemenea cazuri. Amnesty International cere o discuție publică în acest sens, exact în momentul în care chestiunea supravegherii populației prin video e studiată la Bruxelles de către Comisia Europeană.

Banken-Leaks și Navalnîi

Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație a publicat o vastă anchetă care arată că marile bănci de pe planetă continuă să miște și să ascundă în spațiul virtual trilioane de dolari ai oligarhilor, criminalilor și teroriștilor.

Cu totul, lunga anchetă a jurnaliștilor a scos la iveală nu mai puțin de două mii de miliarde de dolari iliciți ascunși de marile bănci occidentale, dintre care două treimi doar de Deutsche Bank.

Deutsche Bank și miliardele rușilor”, analizează la München Süddeutsche Zeitung (SZ), care prezentând compromiterea masivă a Deutsche Bank, mai scrie despre: Prăbușirea unei icoane. La Berlin, cotidianul stângii intelectuale Tageszeitung estimează că dincolo de scandalul generat de atitudinea băncilor, este limpede că UE are nevoie de o poliție financiară.

Doi oligarhi ruși masiv implicați în spălarea de bani de către Deutsche Bank sunt de altfel cei pe care SZ îi numește „Frații lui Putin”: miliardarii Arkadi și Boris Rotenberg. Și, ajungând la Rusia și, inevitabil, la „cazul Navalnîi”, același SZ scrie: „Guvernul german a desfășurat uriașe eforturi pentru a prezenta dovezile că Navalnîi a fost otrăvit. Dar experții avertizează că Germania nu poate și n-ar trebui să devină jandarmul planetei.”

Articolul, care spune și că procuratura generală din Karlsruhe a informat guvernul că nu există o bază juridică pentru a se ocupa de cazul Navalnîi, e preluat în detaliu, la Moscova, de către Moskovski Komsomoleț.

Tot la Moscova, Kommersant îl citează în această dimineață pe secretarul de stat american Mike Pompeo: „SUA vor reacționa la incidentul cu Navalnîi când vor fi cunoscute toate detaliile.”

Birotarius (cyclista) homini lupus

În sfârșit, dată fiind importanța pe care a căpătat-o bicicleta în această perioadă de pandemie, Libération, în Franța, scrie că unii „pedaliști” (pédaleurs, dar ziarul le mai zice și „sugători de roate”: suceurs de roues) fac mai mult rău decât bine planetei, și ziarul oferă câteva reguli utile pentru a-i recunoaște.

Libération se lansează astfel în imprecații împotriva modului în care prădătorii pe două roți agresează pietonii, fie pe trotuar, fie atacându-i în zigzag rapid pe trecerea zebrată pentru pietoni. Ca să nu mai vorbim de cei cu vocație de kamikaze, care obligă șoferii să frâneze precum cascadorii din Fast and Furious.

Există apoi subspecia agresivă a celor care vin rapid din spate, cu 20 km/h, țârâind frenetic din sonerie în ultimul moment sau, dimpotrivă, avertizând iritant pe oricine de la un kilometru distanță.

Libération se abține de la a oferi pietonilor soluții extreme de autoprotecție și se mulțumește cu sfaturi despre cum să nu devii un biciclist toxic, dar, constată acest cotidian al stângii intelectuale pariziene, fondat de Sartre, rămâne un fapt că bicicliștii tind de multe ori să nu aibă nicio considerație sau indulgență pentru celelalte făpturi umane care se deplasează în jurul lor: „Mulți se văd ca niște cetățeni generoși și plini de abnegație care salvează planeta cu pedala, pe când ceilalți se destrăbălează, tăvălindu-se în desfrâu.

Facebook Forum

Ce urmează pentru Aleksei Navalnîi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:51 0:00
XS
SM
MD
LG