Institutul Național de Statistică (INS) a publicat joi primele date privind creșterea economică în 2018: 4,1%, ceea ce, în opinia specialiștilor consultați de Europa Liberă, face greu de imaginat că anul acesta economia României va înregistra un plus de 5,5%, așa cum susține coaliția aflată la guvernare și cum este proiectat bugetul pe 2019.
”Cu cifrele pe masă, viitorul sună bine”, era o postare pe facebook a liderului PSD, Liviu Dragnea, în momentul construirii bugetului pe anul 2019. Dacă tendința se menține, nici prognosticul liderului social-democrat pentru anul în curs nu pare realist.
Pentru 2018, Comisia Națională de Prognoză, pe baza datelor căreia se proiectează bugetul de stat, estima inițial o creștere economică de 5,5%.
În prognoza de toamnă, creșterea a fost redusă la 4,5%, iar valoarea PIB-ului era calculată la 949,6 de miliarde de lei. Aceeași comisie estimează pentru anul acesta o creștere de 5,5% și un PIB de 1022,5 miliarde de lei.
Practic, primele date concrete care vin de la INS arată un avans economic aproape la jumătate față de ceea ce a înregistrat România în 2017, atunci când a raportat o creștere de 7%. T
Trebuie subliniat însă faptul că acestea sunt primele date legate de creșterea economică și că, potrivit calendarului INS, abia în următoarele luni vor apărea date finale.
Economistul Aurelian Dochia, deși atrage atenția că acest procent publicat joi de INS va mai fi ajustat, crede că este „imposibil” ca în 2019 creșterea economică a României să fie de 5,5%.
În opinia sa, avansul economic al României din acest an ar urma să fie undeva „între 3,5% și 4%”. De altfel, și Comisia Europeană, în cel mai recent raport al său, a estimat pentru România un avans de doar 3,8%.
„Aceaste date arată că au estimat prost. S-au bazat pur și simplu pe creșterea cererii interne care nu a putut să susțină această creștere estimată a PIB”, a spus la rândul ei, Alexandra Smedoiu, partener în cadrul firmei de consultanță Deloitte România.
După părerea sa, în momentul în care a fost făcut bugetul nu au fost luate în calcul nici încetinirea creșterii din piețele externe europene, în principal a partenerilor comerciali ai României, și nici absența investițiilor.
Aceaste date arată că au estimat prost. S-au bazat pur și simplu pe creșterea cererii interne care nu a putut să susțină această creștere estimată a PIBAlexandra Smedoiu, partener Deloitte România
Totodată, Alexandra Smedoiu a mai argumentează că și, în 2018, „creșterea a fost susținută în mare parte de domeniul privat. Din partea statului investițiile au fost foarte puține aproape spre zero”.
În aceste condiții, ea subliniază că 2019 mai vine cu o greutate: taxa pe lăcomie care lovește în domenii-cheie (bancar, energie sau telecom) și vor avea un efect mare în ceea ce privește frânarea creșterii. În acest context, o creștere de 5,5% a PIB este mai mult decât optimistă.
„Totuși, diferența trebuie să fie acoperită și explicată și vom vedea pe măsura ce trec săptămânile de acum încolo cum vor arăta cifrele, inclusiv cele privind deficitul pe care trebuie să le justifice Ministerul de Finanțe”, punctează Aurelian Dochia.
Pratic, principalul risc este acela al depășirii limitei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar și al intrării în procedură de deficit excesiv. Potrivit proiectului de buget, deficitul în 2019 este estimat la 2,55% din PIB.
Și aceasta este o cifră „prea optimistă” spune Aurelian Dochia, care subliniază că, din cauza faptului că este an electoral creșterile salariale și de pensii vor fi cel mai probabil respectate și tot din același motiv este posibil să nu fie introduse noi taxe și impozite pentru a crește veniturile la buget.
„Mai rămân de sacrificat părțile de investiții, așa cum se face de mai multă vreme când e nevoie de o ajustare la cheltuieli. Si atunci reglarea va fi prin creșterea deficitului”, explică economistul.
La finalul lunii ianuarie, atunci când a prezentat proiectul de buget, liderul PSD Liviu Dragnea s-a lăudat „cu cifrele pe masă” cu o creștere economică de 25% în 2018 față de 2016 și cu un PIB de 949,6 miliarde de lei în 2018.
Procentul induce în eroare din două motive: creșterea PIB se calculează, de regulă, de la an la an (și nu la o diferență de doi ani) și este puternic influențată de inflație. În plus, așa cum au subliniat de mai multe ori atât analiștii economici cât și reprezentanți ai mediului de afaceri, prognoza de creștere pe care se bazează este mult prea optimistă și departe de semnalele pe care le transmite economia.
„Cresterea de 25% era o creștere nominală. În termeni reali, este aproape jumătate față de ceea ce spunea el”, explică Aurelian Dochia, atrăgând atenția că această creștere nominală nu ține seama de sporul prețurilor, adică de inflație.
„De exemplu, am o producție de 100 de kilograme de mere anul acesta, care se vând cu un leu kilogramul, iar anul viitor am tot 100 de kilograme care se vând cu 1,5 lei. În termeni nominali PIB-ul este de 100 de lei în primul an și în anul următor este de 150 de lei, iar ca producție fizică cantitatea este egală. Ceea ce înseamnă că e o creștere falsă, doar prin prețuri”, mai spune Aurelian Dochia.
