China a raportat o contracție puternică a economiei în trimestrul al doilea, semnalând astfel că ar putea rata obiectivele de creștere economică de 5,5 la sută din acest an.
Banca Populară a Chinei a redus, luni, două rate cheie ale dobânzii și injectat în sistemul financiar echivalentul a 59,3 miliarde de dolari. Un efect rapid pe plan global a fost ieftinirea petrolului, de teama recesiunii.
De asemenea, un sondaj realizat de Reuters arată că Beijingul ar urma să reducă și alți indicatori de referință pentru a impulsiona un sector imobiliar deja puternic afectat și economia în general.
Majoritatea împrumuturilor din China se bazează pe o rată a dobânzii de bază pe un an de 3,7%. Însă, rata dobânzii la cinci ani, care influențează costul creditelor ipotecare, este în prezent de 4,45%.
Care sunt cauzele
A doua cea mai mare economie a lumii a fost puternic afectată de pandemie, însă cel mai recent de politica „zero Covid”, care presupune izolarea forțată a unor zone mari, cu zeci sau sute de mii de oameni, fie și în baza unui caz suspect.
Astfel de carantine prelungite duc la închiderea fabricilor, lucru lesne de înțeles că productivitatea este astfel afectată.
Regimul de la Beijing este însă prudent să renunțe la această politică, din cauza reticenței mari în rândul persoanelor în vârstă să se vaccineze și a faptului că țara nu folosește un vaccin pe bază de mRNA, care ajută mult mai bine la o imunizare în masă.
Rata de vaccinare la persoanele peste 80 de ani este de doar 61%, cu mult sub media națională de 90%, potrivit raportării din iulie a Comisiei Naționale de Sănătate din China.
„China nu a trăit efectiv cu Covid ca restul lumii. Nu există nicio imunitate acumulată - deoarece au refuzat să importe vaccinurile cu ARN mesager - nu au un sistem de sănătate foarte avansat și există multă ezitare în privința vaccinurilor”, a declarat Jacob Gunter, analist principal la Mercator Institute for China Studies (MERICS), cu sediul la Berlin.
Iar regimul lui Xi Jinping este reticent în renunțarea politicii „zero Covid”. „Ar fi un haos economic dacă virusul ar trece brusc prin țară”, a adăugat Gunter.
Așa se face că, în timp ce în restul lumii cresc ratele dobânzilor de referință, în China acestea scad. O explicație este aceea că populația chineză se teme să cheltuiască de teama de a nu ajunge în carantină fără venituri.
Însă problema cea mai mare a guvernului chinez vine din piața imobiliară, pe baza căreia a fost pusă creșterea economică rapidă.
Motorul economic al Chinei este puternic afectat începând de anul trecut, ca urmare a noilor măsuri control a datoriilor dezvoltatorilor imobiliari. Unul dintre cei mai mari constructori din țară, China Evergrande, a ajuns în pragul falimentului.
De asemenea, cumpărătorii chinezi de locuințe au încetat să mai plătească ipotecile pentru apartamentele neterminate.
„Economia a demonstrat că își poate reveni rapid după blocaje, dar daunele provocate de scăderea prețurilor activelor într-un sector care valorează 30% din PIB sunt mult mai periculoase”, a spus Craig Botham, expert la firma de cercetare Pantheon Macroeconomics.
La fel ca în criza din 2008, stimulentele financiare în valoare de aproape 600 de miliarde de dolari au ajutat la scurtarea crizei, iar ele au fost folosit și acum, însă mai temperat pentru a nu arunca inflația în aer.
Un nou stimul ar putea veni după Congresul Național al Partidului Comunist Chinez care va avea loc în noiembrie, când cel mai probabil Xi Jinping va fi reales pentru a treia oară.
Secarea fluviului Yangtze afectează industria
Nu în ultimul rând, China se confruntă de aproximativ două luni cu valuri de căldură record. Bazinul Yangtze, care acoperă părți din 19 provincii, produce 45% din economia Chinei, potrivit Băncii Mondiale.
Pe lângă faptul că temperaturile extrem de ridicate au afectat agricultura și creșterea animalelor, mii de fabrici și uzine din provincia Sichuan, de exemplu, au fost obligate să se închidă pentru a face economie de energie.
Joi, temperaturile au atins 45 de grade Celsius în Chongqing, iar presa chineză de stat a relatat că a fost cea mai ridicată temperatură din China, în afara regiunii deșertice Xinjiang, de când au început înregistrările oficiale în 1961.
În această metropolă, autoritățile au ordonat fabricilor să își suspende activitatea timp de șapte zile pentru a economisi energie electrică, pentru ca populația și așa deranjată de carantină să nu aibă și mai mult de suferit.
Și în restul provinciei Sichuan au fost închise fabricile pentru șase zile. Această provincie este extrem de importantă pentru fabricarea semiconductorilor și a panourilor solare, precum și a unui centru de extracție a litiului.
În plus, cea mai secetoasă vară din ultimele șase decenii din China a dus la scăderea la jumătate a rezervoarelor care alimentează uzinele hidroelectrice din Sichuan, după ce aproape 70 de râuri au secat.
Impactul este uriaș, deoarece 80% din energia acestei provincii este produsă de barajele hidroelectrice.
Din cauza caniculei, China a emis joi prima alertă națională de secetă din acest an, în timp ce autoritățile luptă împotriva incendiilor de pădure.
Iar cum valul de căldură nu dă semne că se va încheia prea curând, tot joi, administrația chineză de meteorologie a emis cel mai înalt avertisment de căldură, o alertă roșie, pentru cel puțin 237 de orașe și județe din toată China continentală.
În China, o alertă roșie este activată atunci când se preconizează că temperaturile vor depăși 40 de grade Celsius.
Pentru alte 432 de orașe și județe a fost emisă a doua cea mai mare avertizare de alertă, cea portocalie, unde se prognozează temperaturi de aproximativ 37 de grade Celsius.
