Deputații au votat ca legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului să prevadă ca în școli, începând cu clasa din clasa a VIII-a, să se deruleze „programe de educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor” numai cu acordul scris al părinţilor.
Organizațiile nonguvernamentale susțin că elevii au în prezent prin programa școlară de clasa a VII-a de la biologie astfel de lecții, pe care profesorii le predau fără acordul părinților. Sunt și clase unde părinții și școala au ales opționalul de educație pentru sănătate.
„Aceste modificări adoptate nu fac decât să aducă un pic mai mult haos în interpretarea a ceea ce se poate face în privința educației pentru sănătate, în care este cuprinsă și educația sexuală în școli. Acordul părinților introdus în lege este o suprareglementare a ceea ce există deja. În documentele sistemului de educație acest acord al părinților oricum exista în regulamentul de organizare și funcționare al școlilor”, a spus Adina Manea manager de programe la Asociația Tineri pentru Tineri, care derulează astfel de programe în școli.
Aceasta spune că introducerea acordului părinților de la clasa a VIII-a nu face decât să vină în contradicție cu ce se întâmplă acum.
„Conținuturile despre sănătate sexuală și reproductivă, respectiv concepție, contracepție și infecții cu transmitere sexuală, se regăsesc în programa de Biologie de la clasa a VII-a. Această adăugire de clasa a VIII-a este total nepotrivită din perspectiva programelor școlare în vigoare”, a mai spus Adina Manea.
Experta în educație pentru sănătate arată că introducerea acordului părintelui nu face decât să vulnerabilizeze elevii care vin din medii defavorizate, unde părinții nu sunt atenți la educația părinților.
Copiii din familiile vulnerabile vor deveni și mai vulnerabili
Pentru elevii mai vulnerabili, această modificare legislativă îi va face și mai vulnerabili. Este aceeași situație ca la programul național de mamă și copil care distribuia gratuit contraceptive către anumite categorii defavorizate și care nu îl mai livrează.
Îngrădirea prin legea drepturilor copilului la educație pentru sănătate și reproductivă nu va face decât să adâncească și mai mult vulnerabilitatea celor care erau deja vulnerabili. În prezent, numărul fetelor sub 15 ani care nasc în România este cel mai mare din Europa, și dacă ne uităm la statistici a ajuns mai mare decât cel din 1990”, a mai spus Adina Marea.
Contradicția cu alte legi
Organizația Salvați Copiii România a trimis luări de poziție parlamentarilor privind acordul părinților pentru educația pentru sănătate la copiii mai mari de 14 ani.
„Ca un compromis, am putea fi de acord cu un acord al părinților pentru copiii mici, sub 14 ani. Dar nu pentru cei mai mari. Această modificare se contrazice cu mai multe legi. De exemplu, cu Codul Penal care prevede că răspunderea penală începe la 14 ani cu condiția discernământului, iar de la 16 ani copilul răspunde penal, indiferent cât de bine a înțeles. Apoi, adolescenții pot munci de la 16 ani fără acordul părinților. E o inconsecvență și o lispă de corelație cu ceea ce credem noi că vrem să dobândească un copil de 14 ani”, a spus George Roman, director de programe de la Salvați Copiii România.
Specialistul spune că România are cel mai mare număr de mame sub 15 ani din Europa, iar dacă nu le oferim informații copiilor, ei tot o vor accesa de pe internet sau de la prieteni, dar fără îndrumare.
„Politicienii nu înțeleg cât de importantă e educația pentru sănătate în toate aspectele ei: educație privind un stil de viață sănătoasă, prevenirea consumului de droguri, siguranță emoțională, educație ecologică și educație privind sănătatea sexualității. Practic, ei au redus șansa de a oferi copiilor informații științifice din partea unor profesioniști și nu avem niciun fel de speranță că această disciplină se va regăsi curând în programa comună”, a mai spus George Roman.
Ana Măiță: Acum îi expunem pe cei mici la ignoranța celor mari
Ana Măiță, coordonator de programe la Asociația Sănătate pentru Mame și Sugari (SAMAS), arată că în prezent sub 10% dintre elevi din preuniversitar urmează opționalul de educație pentru sănătate, iar modificarea legii nu este decât „o amputare dramatică a unei legi care avea un scop foarte bine conturat”.
„Legea drepturilor copilului trebuie să protejeze copilul și să îi dea șansa să își împlinească potențialul maxim chiar și atunci când părinții lor nu pot să facă asta. Dar să ciuntești în felul acesta dreptul dreptul copilului la informare despre propriul corp, despre cum funcționează el, îi expune pe cei mici la ignoranța celor mari”, a spus Ana Măiță.
Specialista spune că toți copiii, în funcție de vârstă, ar trebui să beneficieze de informații despre educația pentru sănătate, nu numai cei peste 14 ani.
„Problema este că în România avem un grad foarte mic de alfabetizare igienico-sanitară la nivelul adulților. Și când vedem lucrul acesta ar trebui ca noi, ca societate, să avem curajul să facem această educație pentru sănătate cu informații corecte și adaptate fiecărei categorii de vârstă, pentru toți elevii României”, arată Ana Măiță.
Reprezentanta SAMAS spune că modificarea legii drepturilor copilului nu va duce la o situație mai bună pentru copiii din România.
„Avem cel mai mare număr de mame adolescente din Europa: unul din 10 copii este născut de o adolescentă. Multe dintre ele au sub 15 ani. Avem o rată mare de boli transmisibile sexual în rândul adolescenților și tinerilor. Avem multe situații de abuz între copii, tineri și adulți. Asta este realitatea concretă, dură, pe care o putem măsura în cifre, pe care o generează această pasare a responsabilității 100% la părinți”, a conchis Ana Măiță.
Adolescente care devin mame
Un studiu realizat anul trecut de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS arată că România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naştere în rândul mamelor adolescente.
Raportul arată că fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta împreună cu precaritatea economică, socială şi de sănătate.
Studiul arată că, în 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%. Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri, mai arată cercetarea.
