În cârje, cu pantaloni roșii, cam tras la față după cele cinci ore de audieri la DIICOT, Călin Georgescu și-a salutat fanii strânși în fața Parchetului General cu brațul drept întins.
Un gest similar salutului nazist, parcă în răspărul acuzațiilor pe care i le aduc procurorii, printre care „iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist”.
Mulțimea scanda în cor „Georgescu, Georgescu”, „Georgescu președinte” și se auzeau strigăte de „te iubim”. Căci, da, candidatul de extremă dreapta e iubit și susținut orice ar face.
Fanii săi sunt convinși că este o victimă a sistemului, a „statului paralel” care, după ce anulat primul tur de scrutin, vrea acum să-l împiedice să recandideze.
În această atmosferă tensionată se pune întrebarea cum vor fi influențate campania electorală – care începe pe 4 aprilie, și alegerile (4 mai) de punerea sub acuzare a lui Călin Georgescu.
Momentul este unul decisiv.
Tensiunile în societate se pot amplifica, la fel și acuzele la adresa instituțiilor statului, bănuite că fac jocuri obscure.
Cum va fi influențat electoratul de saga Georgescu?
Din punct de vedere electoral, lucrurile sunt complicate, pentru că votanții suveraniști vor fi și mai mobilizați, în timp ce pro-occidentalii vor considera că este momentul oportun pentru a dezvălui „care sunt interferențele Rusiei și ale extremei drepte globaliste peste tot”, susține profesorul și analistul politic Cristian Pîrvulescu.
„Dar mai există o treime de electorat, pentru care de fapt se dă bătălia, spune Pîrvulescu, care este dezorientată, care a fost sub influența extremei drepte, care a preluat inițiativa în special pe rețelele sociale, iar aici totul va depinde de modul în care se va desfășura dezbaterea în continuare”.
Din ceea ce se vede acum în spațiul public, principala strategie a liderilor de extremă dreapta, nu doar în contextul punerii lui Călin Georgescu sub control judiciar, este victimizarea. Iar acest tip de victimizare poate să atingă și o parte din electoratul indecis, dacă nu există probe puternice.
Atunci „vor avea câștig de cauză [suveraniștii]”, susține profesorul Pîrvulescu.
Zăngănitul de cătușe nu sună bine
Faptul că fostul candidat extremist a fost ridicat din stradă, că totul s-a transformat într-un spectacol cu „zăngănit de cătușe”, cum se spunea acum câțiva ani, în timpul mandatului Laurei Codruța Kovesi la șefia DNA, este o greșeală a instituțiilor statului, susține activistul civic Valeriu Nicolae, un vechi contestatar al lui Călin Georgescu.
Spectacolul ăsta de zăngărint de cătușe e de prost gust chiar și în cazul lui Georgescu. Dar mă tem că atât poate justiția românească în acest moment.Ovidiu Voicu, analist politic
„A fost o decizie îngrozitor de proastă” acest „show filmat, o demonstraţie de forţă care prinde ca nuca-n perete”, susține acesta.
„Ne polarizăm şi mai tare. Radicalizăm un grup care deja este radical. O să permitem oamenilor foarte toxici, manipulatori şi bine conectaţi cu oameni puternici să câştige popularitate. Vom permite partidelor extremiste să câştige şi mai mult sprijin. Şi asta e foarte greşit!”, scrie Valeriu Nicolae pe Facebook.
Unele dintre acuzele aduse de procurori lui Călin Georgescu sunt extrem de grave, cum ar fi, de exemplu, „instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale”, ceea ce în alți termeni poate însemna o tentativă de rebeliune.
Importanța unui dosar solid
Este vizată o grupare condusă de Horațiu Potra, la domiciliul căruia procurorii au găsit un adevărat arsenal, ligouri de aur, aproape 1,5 milioane de euro.
Potra a călătorit la Moscova chiar înainte de alegeri, iar miercuri seară a declarat la un post de televiziune că avea de gând să folosească armele împotriva conducătorilor statului.
În dosarul procurorilor există interceptări în care Călin Georgescu ar vorbi despre o strategie numai de el știută. Unul dintre apropiații săi, Marian Motocu, este înregistrat când sună la atașatul militar al ambasadei Rusiei, colonel GRU, cu care ar fi vorbit inclusiv despre înființarea unor forțe cu care să intimideze instituțiile statului.
Gravitatea acuzelor din dosar este maximă. Dar toate trebuie probate, aceasta fiind cheia de boltă a întregii afaceri. Important este ca justiția să-și facă treaba indiferent de proteste, presiuni politice din interior sau din exterior și să fie un dosar solid, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
„E important ca dosarul să fie solid, marele risc este ca la un moment dat să ajungă un dosar slab în fața instanței și judecătorii să-l respingă. De abia atunci cred că va dăuna democrației”, ne spune Ovidiu Voicu.
Analistul atrage atenția că justiția trebuie să funcționeze fără ingerințe politice din interior sau exterior. Deja există suspiciuni că plecarea fraților Tate din țară, cu acordul procurorului de caz de la DIICOT, ar fi ca urmare a presiunilor făcute de Administrația Trump, așa cum a scris Financial Times, acuzație negată de oficialii de la București.
Aceeași administrație a criticat anularea alegerilor din România – prilej pentru Călin Georgescu să lase de înțeles că ar fi susținut de SUA.
Influența asupra deciziei CCR privind candidatura lui Georgescu
Întrebarea este în ce măsură acest dosar și acuzele aduse de procurori vor cântări într-o eventuală decizie a Curții Constituționale (CCR) de nevalidare a candidaturii lui Călin Georgescu.
Procesul va fi unul de durată și nu există aproape nicio șansă să existe o condamnare înainte de 4 mai, data alegerilor prezidențiale.
În condițiile prezumției de nevinovăție de care beneficiază orice inculpat, este de reținut că acuzele procurorilor, declarațiile publice ale lui Călin Georgescu, oamenii de care este înconjurat și problemele de finanțare a campaniei din 2024 sunt chestiuni mai grave decât cele care au determinat CCR să o împiedice pe Diana Șoșoacă să candideze la prezidențiale.
„Curtea Constituțională nu are nevoie de nimic din dosarul procurorilor pentru a-l împiedica lui Călin Georgescu să candideze.Profesorul Cristian Pârvulescu
„Această anchetă poate doar să întărească convingerea judecătorilor de la Curte în ceea ce privește decizia pe care o iau, dar nu poate să contribuie la luarea acelei decizii pentru că faptele există: dl Georgescu încalcă Constituția”, spune profesorul Pîrvulescu pentru Europa Liberă.
O opinie similară are și analistul politic Ovidiu Voicu. Acesta susține că dovezile aduse în spațiul public de procurori sunt exact din zona de nerespectare a valorilor fundamentale.
„Deci este un pretext excelent pentru Curtea Constituțională să invalideze candidatura lui Georgescu. Și mă aștept ca acesta să fie, de fapt, principalul efect al spectacolului juridic de zilele acestea”, spune Ovidiu Voicu.
Pe de-o parte, evenimentele indică o probabilitate foarte mare de blocare a candidaturii lui Călin Georgescu, pe de altă parte, există un risc major de escaladare a protestelor de stradă și de victimizare a lui Călin Georgescu, mai spun analiștii.
Impactul dosarului Georgescu asupra electoratului suveranist
Îndemnuri la proteste de stradă au făcut atât Călin Georgescu, cât și George Simion si lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă.
Sâmbătă va fi organizat un protest al partidelor extremiste și numărul participanților va fi un semnal important pentru impactul pe care l-a avut inculparea lui Georgescu. Va fi un semnal dacă acest electorat s-a radicalizat sau nu, ceea ce va conta pentru dinamica alegerilor.
George Simion are interesul să radicalizeze zona așa-zis suveranistă pentru că se pregătește să preia flamura candidaturii de la Călin Georgescu, noile condiții fiindu-i favorabile din acest punct de vedere.
Ce-au păzit până acum instituțiile de forță?
Una dintre marile întrebări din cazul Călin Georgescu este că această rețea, despre care procurorii spun că are un caracter fascist și care este răspândită în mai multe părți ale țării, nu a apărut de pe azi pe mâine, ci datează de câțiva ani.
Sunt la dosar dovezi din 2021. Păi dacă făceau lucrurile astea în 2021-2022, mai ajungeam aici?Analistul politic Ovidiu Voicu
Chiar dosarul procurorilor demonstrează aceste lucruri.
Un exemplu: interceptările făcute publice sunt din 2021. Potra cerea atunci o finanțare de 20-35 de milioane de dolari pentru Călin Georgescu de la Frank Timiș, promițând redeschiderea minelor de aur și asigurându-l că „are sprijinul americanilor care i-au făcut campanie lui Donald Trump”.
Multe date sugerează că instituțiile de forță ale statului erau la curent cu legăturile lui Georgescu cu mercenarii lui Horațiu Potra sau cu legăturile acestuia cu Rusia.
Unde au fost și ce au păzit instituțiile statului până acum, adică până în 24 noiembrie 2024, când a avut loc primul tur de scrutin?
Ce spun politicienii
Interesantă este și poziționarea liderilor partidelor politice. De pildă, premierul Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, președinta Uniunii Salvați România (USR), au cerut procurorilor să vină cu explicații.
- „E nevoie de explicații de la Parchet, clare, la obiect, care să reclădească încrederea în autorități. Eu nu zic să vină cu probele în piața publică, ci să ne spună ce fac, ce au descoperit atât de nociv”– Elena Lasconi.
- „Doar comunicarea ( de către organele judiciare) de probe clare și fundamentate ireproșabil poate determina ca această anchetă penală să nu fie deturnată într-un manifest electoral al unui anumit candidat”– Marcel Ciolacu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
