O rețetă păguboasă: societatea de stat Nuclearelectrica produce energie nucleară cu 250 de lei MW/h. O vinde traderilor de energie cu 2.000 de lei, după care aceștia o vând înapoi unor alte firme de stat cu prețuri mai mari.

• În cele două unitățile de la Cernavodă se produce în jur de 17% din energia electrică consumată în România. Statul român și-a asumat să investească în energia nucleară pentru a acoperi până la 40% din consumul economiei și al populației.

Când vine vorba de produs energie electrică ieftină în România, Nuclearelectrica - alături poate de Hidroelectrica - este societatea care scoate energie chiar și 2-3 ori sub plafonul actual de 0,68 lei pe kilowatt impus de statul român până în luna martie 2023.

Nuclearelectrica are un preț de producție de 0,20 per kilowatt, dar vinde cu un preț apropiat de plafonul impus de stat din cauza tarifelor cerute de Transelectrica, care se ocupă de stocarea și transportul electricității în rețeaua națională (SEN - Sistemul Energetic Național).

Transelectrica, tot o societate deținută de stat, preia toată energia produsă în România. Din acest „coș” distribuitorii preiau cantitățile contractate cu producătorii, pe care le oferă apoi consumatorilor casnici, comerciali și industriali.

Povestea nucleară a României

Centrala nuclearoelectrică sau atomoelectrică de la Cernavodă este unica de acest fel din România. În prezent funcționează unitățile I și II (sau reactoarele 1 și 2), care produc împreună în jur de 17% din consumul de energie electrică al țării, conform datele Agenției Naționale de Reglementare a Energiei (ANRE).

Compania de stat care se ocupă de producția energiei în sistem atomic, dar și de comercializarea sa este Nuclearelecrica SA. Acționarii societății sunt Ministerul Energiei (cu 82,5%) și Fondul Proprietatea, restul acțiunilor.

Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități (reactoare). Unitatea I, terminată în 1996, are o putere electrică instalată de 706 MW și produce anual circa 5 TWh, 5 milioane de MWh. Unitatea II funcționează la parametri nominali din luna septembrie, anul 2007 și are o producție spre 5,5 milioane de MWh.

Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. Apa grea, folosită drept moderator, a fost produsă la Romag Prod Drobeta-Turnu Severin, societate de stat din subordinea Ministerului Economiei, aflată acum în insolvență.

Producția de combustibil nuclear de tip CANDU a început din anul 1980, prin punerea în funcțiune a stației pilot ca secție de combustibil in cadrul Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Pitești. Separarea Fabrici de Combustibil Nuclear ca entitate distincta s-a făcut în anul 1992 și continuă și acum. ICN Pitești face parte tot din compania Nuclearelectrica SA.

Producția

Cele două reactoare atomoelectrică de la Cernavodă au o producție anuală de 10-11 milioane de MWh (Megawatt-oră). Capacitatea anuală depinde de doi factori: nivelul Dunării din sectorul de la Cernavodă și dacă sunt programate în anul respectiv opriri ale unui reactor pentru revizii și lucrări. De exemplu, din 10 mai, generatorul numărul 1 a fost oprit pentru 45 de zile, așa cum au anunțat reprezentanții Nuclearelectrica.

Producția de energie de la Cernavodă asigură cam 17%, uneori spre 20%, din consumul țării atunci când nivelul Dunării este unul normal și când ambele reactoarele funcționează. În luna mai și iunie, niciuna dintre aceste condiții nu au fost îndeplinite, motiv pentru care producția Nuclearelectrica a scăzut spre 14% din tot ce realiza în România.

Anual se produc în România în jur de 60-61 milioane de MWh, în baza estimărilor Ministerului Energiei. Conform datelor ANRE din luna mai, originea energiei era următoarea: nuclear - 14,16%, hidro - 36,11%, cărbune - 19,68%, gaz - 17,76%, eolian - 8,81%, solar - 2,64%, păcură - 0,43%, biomasă - 0,41%

Din producția anuală, economia românească (consumatori casnici, industriali, instituționali etc) consumă ca medie lunară în jur de 4,4 milioane de MWh. Din care 33% este consumul casnic și restul este cel al economiei și al instituțiilor publice, în baza raportărilor ANRE.

Rezultă că România produce mai mult decât consumă cu 15-25%. Surplusul este exportat în Republica Moldova, Serbia, Ungaria și Ucraina, conform datelor Transelectrica.

Cine cumpără energia de la Cernavodă

Pentru anul în curs, Nuclearelectrica și-a vândut toată producția pe acest an încă din primele șase luni. Contractele sunt raportate de societatea de stat la Bursa de Valori București.

• Contractele pentru 2022

Spre exemplu, compania de stat are o înțelege contractuală cu Electrica Furnizare SA pentru o furniza energie pe tot anul 2022. Până acum, Electrică Furnizare SA a achiziționat energie de 1,14 miliarde de lei, conform datelor obținute de la Nuclearelectrica.

Societatea de stat a mai încheiat tranzacții cu E.ON Energie România SA pentru livrare de energie în perioada 1 octombrie 2022 - 31 decembrie 2022 în schimbul sumei de 323,8 milioane de lei. Pe 31 mai, E.ON a cumpărat energie de alte 292 milioane de lei. Pe 27 ianuarie, E.ON Energie România SA oferea 261, 1 milioane de lei.

Pe 30 iunie, s-a ajuns la o înțelegere contractuală cu ALRO Slatina în valoare de 258 de milioane de lei pentru furnizare energie electrică.

Pe 31 martie, s-a semnat un contract cu Enel Energie SA pentru furnizare energie în schimbul unei sume de 908,9 milioane de lei. Pe 9 februarie se încheie o tranzacție cu Enel Energie SA pentru furnizare energie în perioada iulie-septembrie în valoare de 934,2 milioane de lei.

Pe 27 ianuarie 2022, contract cu Enel Energie Muntenia SA de livrare energie în luna februarie de 805 milioane de lei.

• Contractele pentru 2023

Nuclearelectrica nu a zăbovit nici când a venit vorba de producție pentru anul viitor, pe care deja a antamat-o.

O tranzacție cu E.ON Energie a fost încheiată pe 29 august pentru vânzare de energie angro pe tot anul 2023 în valoare de 495,5 milioane de lei

Pe 22 august, se realizează o tranzacție cu Enel Energie Muntenia SA pe anul 2023 în valoare de aproape 1,4 miliarde de lei. Pe 3 august, un nou contract cu Enel Energie Muntenia SA de 869,7 milioane de lei. Pe 26 iulie, urmează un alt contract cu Enel Energie Muntenia SA de 783,9 milioane de lei.

Tot pe 22 august, se mai parafează și o tranzacție cu Enel Energie SA, în valoare de 1,033 miliarde de lei.

Pe 9 august, și OMV Petrom SA cumpără energie de 391 milioane de lei.

Totodată, compania are un acord similar cu operatorul telecom RCS&RDS pentru vânzarea de energie electrică în valoare de aproape 360 milioane de lei, în următorii doi ani, 2023 și 2024.

Aici mai trebie precizat că toate aceste companii, cu excepția Alro Slatina, care au achiziționat energie de la Nuclearelectrica sunt și furnizori de energie care este principala activitate a acestor societăți.

Unde o vinde traderul

În România sunt înregistrate 40 de firme a căror activitate este doar de trader, conform datelor ANRE. Sunt companii care achiziționează energie exclusiv cu scopul de a vinde apoi. Cei mai importanți traderi pur-sânge de pe piața autohtonă sunt: Tinmar Energy, Getica 95 Com, Met Romania Trading, Renovato Trading, Energy Distribution Services.

Toate companiile care au cumpărat energie de la Nuclearelectrica au statut de trader, societăți care preiau producția Nuclearelectrica și își asumă riscul în cazul în care prețurile scad, dar și profitul de pe o piață în creștere, cum este în 2022.

Spre exemplu, din datele obținute de la Nuclearelectrica, societatea de stat a vândut energie electrică la un preț între 400 și 500 de lei MWh. Traderii îl vând populației la un preț plafonat între 380 și 680 de lei MWh, urmând ca statul să ofere subvenții până la prețul pieței, care acum este 1.500 de lei pe MWh.

Mai mult, traderii încheie contracte și cu companii de stat sau cu instituții publice. În ultimii doi, toate contractele încheiate de traderii care au cumpărat de la Nuclearelectrica au vândut energia de la minimum 500 de lei pe MWh, conform contractelor de pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Spre exemplu, Enel Energie SA a încheiat un contract în luna august cu Metrorex, societatea care administrează transportul în subteran din București. Metrorex, deținută 100% de Ministerul Transportului, plătește 15.000 de lei pentru fiecare MWh consumat în perioada august-septembrie, conform datelor obținute de la miniser. Factura poate ajunge la peste 100 de milioane de euro pe trei luni, mai mare ca bugetul pentru energie pe tot anul trecut.

Reprezentanții companiei Enel ne-au explicat că această înțelegere a fost încheiata la rugămintea Metrorex, care risca să rămână fără curent pentru trenurile de metrou. Asta pentru că societatea de stat nu a achiziționat la timp energie pe piața concurențială. În plus, prețul plătit de Metrorex a fost de 1.000 de lei pe MWh, urmând ca statul să stabilească grila de compensare în perioada următoare. „

„În ceea ce privește modalitatea de încheiere a contractului privind furnizarea de ultimă instanță a energiei electrice, locurile de consum ale clienților pentru care nu este în vigoare un contract de furnizare a energiei electrice sunt preluate de către furnizorul de ultimă instanță, fără a fi necesară transmiterea unei solicitări în acest sens din partea clientului. În ceea ce privește prețul de contract, acesta este plafonat prin efectul legislației în vigoare pentru luna august la nivelul de 1.000 lei/MWh”. ne-au transmis reprezentanții Enel Energie.

Aceșatia au mai precizat că datele din raportul Ministerului Transporturilor care menționează o cifră de 15.000 de lei pentru un MWh sunt eronate. „În situația ipotetică în care nu ar fi existat legislația referitoare la plafonarea prețului, acesta ar fi fost stabilit în funcție de prețul de pe Piața pentru Ziua Următoare, conform reglementărilor în vigoare. Este important de precizat că un Furnizor de Ultimă Instanță nu poate cumpăra în avans energie petru un client preluat în acest regim, neavând cum să anticipeze că va avea un astfel de client în portofoliu. De aceea, legislația în vigoare prevede ca energia aferentă să fie achiziționată de pe PZU și facturată astfel clienților preluați în regim de furnizare de ultimă instanță”, ni s-a mai transmis de la Biroul de Presă al companiei.

Acționariatul Enel Energie SA este format din: Enel SPA- 51.003 %, Societatea de Administrare a Participanților în Energie - 36.997% și Fondul Proprietatea 12%. Enel Spa este considerată cea mai mare companiei energetică din Italia și este deținută de guvernul de la Roma.

Enel Energie SA mai are contracte cu societăți de stat, printre care Transport Călători Express SA Ploiești, Apaserv Satu Mare.

Acționariatul este format din: E.ON România SRL - 68,18% și Ministerul Energiei - 31,82%. La rândul său, E.ON România SRL este deținut de compania E.ON Beteiligungen GMBH din Germania care face parte din grupul german E.ON, grup controlat de investitori din Germania, Marea Britanie, Canada și Elveția.

Enel Muntenia este un alt trader care achiziționează energie de la Nuclearelectrica și o vinde în special unor clienți casnici. Societatea mai are contracte cu companii de stat ca Apavital SA Iasi (a cumpărat 50.000 MWh energie de 26,6 milioane de lei în 2021), Administrația Străzilor din București, Hidro Prahova SA, Compania de Transport Public Cluj-Napoca.

Italienii de la Enel SPA dețin 78% dintre acțiunile Enel Muntenia, iar Fondul Propietatea (cu 12%) și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (10%) completează lista acționarilor.

Electrica Furnizare SA din București este un alt trader care achiziționează energie de la Nuclearelectrica. Acționariatul este format din: Societatea Energetică SA - 99.999842% și Societatea Filială de Întreținere și Servicii Energetice „Electrica Serv”. Statul român prin Ministerul Energiei este acționarul unic al Societății Energetică SA.

Alți traderi preferă să achiziționeze energie de la Hidroelectrica sau CEO Oltenia, companii de stat. Apoi, energia este vândută tot unor societăți cu acționariat public. Spre exemplu, Tinmar oferă energie către CFR. Reprezentanții companiei nu au dorit să comenteze contractele pe care le au cu statul și prețurile de achiziție a energiei.

În 2021, atunci când creșterile de prețuri de pe piață erau la început, Tinmar a raportat la Ministerul de Finanțe o cifră de afaceri mai mare cu 1,2 miliarde de lei față de anul precedent. De la 2,2 miliarde în anul 2020, afacerile companiei au adus venituri în 2021 de 3,4 miliarde de lei.

Acest salt al cifrei de afaceri nu a fost înregistrat în schimb de Nuclearelectrica, al doilea mare producător de energie, după Hidroelectrica. Nuclearelectrica a avut o cifră de afaceri a crescut cu 700 de milioane de lei (până la 3,1 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de un miliard de lei.

ANRE a anunțat că investighează 18 participanți la piață pentru suspiciuni de manipulare a pieței, din care 13 în sectorul energiei electrice și 5 în sectorul gazelor naturale. ANRE nu a prezentat la acel moment numele companiilor investigate. Societițile sunt suspectate că au realizat trazacții doar pentru a mări artificial prețul energiei electrice sau al gazelor de pe piață.

Dacă e corect sau nu

Dumitru Chisăliță, expert în domeniu și președinte al Asociației Energia Inteligentă, spune că problema achiziției energiei de la stat pentru a fi vândută înapoi la stat este una sensibilă.

„Se pot face prin modificarea condițiilor de licențiere a furnizorilor. Producătorii sunt incluși și ei, pentru că și ei au licențe de furnizor. Licențele de furnizare a energiei și gazelor sunt acordate de către ANRE, astfel că ANRE ar putea să schimbe condițiile minime ce trebuie îndeplinite. În acest moment, costuri fixe plus TVA reprezintă 30% din facturi. Consumatorii sunt pierzătorii, statul și traderii câștigă. Supraimpozitarea intermediarilor nu va rezolva nimic, deoarece România are deja o supraimpozitare a producătorilor încă din 2013 la gaze, iar aceasta nu a dus prețurile în jos. Atâta timp cât traderul poate da mai departe energia, nu se întâmplă nimic”, ne spune Dumitru Chisăliță.

România și-a vândut toată producția de energie electrică pentru acest an, iar acum statul cumpără de zece ori mai scump, pentru a-și asigura necesarul de consum, a anunțat în această săptămână și Marcel Ciolacu, președintele PSD, partid aflat la guvernare.

„Noi am mai făcut o mare tâmpenie, s-a vândut energia pe anul acesta. Dacă vorbim de o semireglementare, cel puțin pe zona casnică, aici nu mi-aș dori să ajungem la un conflict în interiorul coaliției, trebuie pe zona casnică o reglementare a prețului, mai ales că putem acoperi prin producția proprie, unde statul e majoritar în aceste companii. Am vândut energia cu 300-400 de lei şi acum se vinde cu 2.000-3.000”, a declarat, marți, Marcel Ciolacu.

Istoricul Nuclearelectrica

Ideea construirii unei centrale nucleare a apărut în România în anii ’60-’70. Astfel, la începutul anilor ’70, România a purtat negocieri pentru cumpărarea de reactoare nucleare energetice atât cu Canada, cât și cu URSS.

Au fost alese instalații canadiene (sisteme denumite CANDU) în detrimentul celor sovietice care erau utilizate la centrala de la Cernobîl, acolo unde a avut loc dezastrul nuclear din 1986.

Reactoarele cu uraniu natural și apă grea CANDU au fost alese astfel încât țara să nu depindă de nicio tehnologie pe care nu o deținea. În plus, s-a ales tehnologia cu apă grea întrucât era mult mai accesibilă în ceea ce privește costurile, decât cea de îmbogățire a uraniului.

Prin urmare, în 1977, România și Canada au semnat un acord de cooperare privind utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice și au început negocierile pentru realizarea centralei de la Cernavodă.

Locația: Cernavodă

La finele anului 1978 a fost semnat un contract de licență pentru tehnologia CANDU. Tot atunci au fost semnate și înțelegerile pentru servicii de inginerie, asistență tehnică și servicii de procurare necesare pentru realizarea părții nucleare (reactorul CANDU) a Unității 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Aprobarea localizării Centralei nuclearelectrice, care deţinea în proiect patru unități de producţie de 660 MWe fiecare, la Cernavodă a fost dată prin decret al Consiliului de Stat, la începutul anului 1979.

Prima unitate de la CNE Cernavodă urma a fi pusă în funcțiune şase ani mai târziu, însă nu a fost posibil aşa ceva. La finele lui 1989, numai 40-50% din prima unitate era construită.

Ulterior, în 1990, Guvernul a invitat o misiune de experți din partea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică – AIEA pentru a inspecta șantierul de la Cernavodă şi a constata că lucrările nu îndeplineau cerințele internaționale de securitate nucleară. Misiunea a indicat că există deficiențe serioase și a recomandat terminarea doar a primei unităţi, celelalte fiind trecute în conservare.

Astfel, în 1991, s-a semnat un contract pentru finalizarea Unității 1, pusă în funcțiune cinci ani mai târziu. Unitatea 2 a fost terminată și pusă în funcțiune în anul 2007.

Prezent

Centrala nuclearoelectrică sau atomoelectrică de la Cernavodă este unica de acest fel din România. În prezent funcționează unitățile I și II, care produc împreună circa 20% din consumul de energie electrică al țării.

Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități (reactoare). Unitatea I a fost terminată în 1996, are o putere electrică instalată de 706 MW și produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost conectată la sistemul energetic național pe 7 august și funcționează la parametri nominali din luna septembrie, anul 2007.

Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. Apa grea, folosită drept moderator, a fost produsă la Romag Prod Drobeta-Turnu Severin. Producția de combustibil nuclear de tip CANDU a început din anul 1980, prin punerea în funcțiune a stației pilot ca secție de combustibil în cadrul Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Pitești. Separarea Fabricii de Combustibil Nuclear ca entitate distinctă s-a făcut în anul 1992.

În anul 1994, Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) a fost autorizata de AECL și Zircatec Precision Industries Inc. (Canada) ca producator de combustibil nuclear de tip CANDU 6. FCN Pitesti, si-a dublat capacitatea de productie pentru a asigura combustibilul necesar functionarii a doua unitati la CNE Cernavoda. Se produce anual aproximativ 10.080 fasciule de combustibil nuclear pentru CNE Cernavoda.

Reactorul CANDU consumă uraniu natural, utilizând apă grea de puritate nucleară (conținut izotopic peste 99,75% D2O) ca moderator și agent de răcire, în două sisteme independente, separate, în circuit închis.

Reactoarele 3 și 4

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va costa şapte miliarde de euro, iar decizia de investiţii şi mobilizarea de şantier este estimată pentru anul 2024, a anunțat încă de la începutul anului 2021, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

„Suntem pe punctul de a finaliza studiul de fezabilitate, am făcut un update la studiul din 2012. În paralel cu o serie de evaluări a conformării structurilor şi a proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară”, declara acesta la acel moemnt într-un comunicat de presă.

Acordul dintre Guvernul României și cel al Statelor Unite ale Americii a fost aprobat încă din vara anului trecut. Ambasada SUA a anunțat că proiectul va fi coordonat de AECom și va implica un consorțiu format din companii din S.U.A, România, Canada și Franța. AEcom este o mare companie americană de inginerie care, în 2019, a înregistrat venituri de peste 20 de miliarde de dolari și care are activitate în peste 150 de state.

În înțelegere s-a stabilit realizarea reactoarelor 3 și 4, retehnologizarea reactorului 1, schimburi între laboratoare de cercetare și universități, pregătirea personalului, cercetarea și dezvoltarea. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unitățile 1 și 2.

Criza apei grele

Pentru a se porni un reactor nuclear este nevoie de apă grea. Conform datelor Nuclearelectrica o cantitate de 500 de milioane de tone de apă grea este consumată la pornirea unui singur reactor.

Apa grea era produsă până în 2012 la Drobeta Turnu-Severin, la a Regia Autonomă pentru Tehnologii Nucleare (RAAN), și este obținută din apele Dunării. Acestea conțin deja o cantitate de 0,0143% de apă grea. Procentul acesta se separă de apa normală până ajunge la concentrația de uz nuclear de minimum 99,78%.

Apa Dunării trece prin mai multe etape până la produsul final: filtrarea brută, tratarea cu var și clorura ferică, pentru dedurizare și decarbonatare, decantare, filtrarea prin filtre mecanice cu cuarț, demineralizare și degazarea sub vid.

Regia Autonomă pentru Tehnologii Nucleare a intrat în insolvență în urmă cu șase ani. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) a preluat acum doi ani, de la Regie, activele, instalațiile și echipamentele necesare gestionării stocurilor de apă grea ale României, destinate alimentării centralei nucleare Cernavodă, în contul datoriei de 107 milioane lei a RAAN față de ANRSPS.

Stocul de apă grea reprezentând rezervă de stat a României, constituit pentru alimentarea actualelor reactoare de la Cernavodă, dar și pentru viitoarele unități 3 și 4, este estimat la valoarea de 1,2-1,3 miliarde euro.

Este păstrat în instalațiile fostei uzine de apă grea Romag Prod a RAAN din comuna Izvorul Bârzii din Mehedinți, unde producția a fost oprită în 2015. „Contracte dubioase, salarii indecente pentru directori și prime imense pe timp de criză, blocarea investițiilor la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și renunțarea multor state la tehnologia nucleară la mijlocul deceniului trecut sunt câteva din motivele care au făcut ca acest complexul nuclear, ce aparține acum Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, să acumuluze datorii de 300 de milioane de euro”, mărturisește Florin Rogobete, liderul de sindicat al RAAN. În anii 90 lucrau aici în jur de 4.500 de oameni.

Generalul Stănculescu a scris că acest complex de la Drobeta-Turnu Severi făcea parte din planul lui Nicolae Ceaușescu prin care România devenea o putere nucleară. Ipoteza sa vine se alătură poveștilor lui Mihaie Pacepa despre bomba atomică la care visa liderul PCR. De altă parte istoricii sunt de părere că totul e doar un mit lansat de generalul Pacepa pentru a-și scumpi informațiile pe care le avea despre un dictator gata să fabrice bomba atomică.

Microreactoare

Dacă în urmă cu un deceniu statul român nu mai era interesat de energia nucleară, pentru că aceasta are un grad mai mare de pericol, statul român a reluat în ultimii doi ani planurile de a investi în acest domeniu. Avantajele energiei nucleare sunt: faptul că este ieftină și produce zero dioxid de carbon, deci este ecologică.

Compania românească Nuclearelectrica SA a anunțat miercuri, 07 septembrie, că a încheiat un acord cu societatea poloneză KGHM Polska Miedz SA au semnat marți pentru dezvoltarea de proiecte de reactoare modulare mici (SMR). KGHM Polska Miedz SA este un producător de cupru și argint. România și Polonia au semnat, fiecare în parte, contracte cu compania americană NuScale pentru proiecte de reactoare modulare mici.

„România, cu o experiență de peste 25 de ani în exploatarea în siguranță a centralei sale nucleare, a inițiat deja dezvoltarea unui proiect NuScale SMR, singura tehnologie SMR certificată la nivel internațional. Suntem bucuroși să colaborăm și să împărtășim experiența noastră și lecțiile învățate și să sprijinim KGHM în primii săi pași pentru implementarea unei tehnologii sigure, curate și inovatoare”, a declarat Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica SA.

Proiectul pe care atât România cat si Polonia îl vor dezvolta, în cooperare cu NuScale, va avea 6 module, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MWe, 462 MWe, în total. Nuclearelectrica susține că proiectul va genera 193 de locuri de muncă permanente în cadrul centralei, 1.500 de locuri de muncă în construcții, 2.300 de locuri de muncă în producție.

În noiembrie 2021, Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat un acord pentru a avansa implementarea tehnologiei inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, in România, în acest deceniu. Cea mai veche termocentrală pe cărbune din România, construită la Doicești, Dâmbovița, va fi punctul de pornire a noii mini-centrale nucleare, anunța ministrul Energiei, Virgil Popescu, la finalul anului trecut. Locul se află la 10 kilometri de Târgoviște și 90 de kilometri de București.

Reactoarele modulare mici (SMR) sunt reactoare nucleare avansate care au o capacitate instalata de pana la 300 Mwe/ reactor, ceea ce înseamnă aproximativ o tremie din capacitatea unui reactor de ordinul gigawaților. Un reactor modular mic NuScale are o capacitate instalata de 77 Mwe si poate fi utilizat in centrale de 4, 6 sau 12 module in funcție de necesități.