Linkuri accesibilitate

Episcopul Ardealului: "poate ar fi mai bun un primar român cinstit" la Tg Mureș, decât să se bată ungurii între ei


Béla Kató, episcopul reformat al Transilvaniei

Potrivit unui interviu acordat de Episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal, Béla Kató cotidianului transilvănean de limbă maghiară Krónika, citat de agenția de presă maghiară MTI, situația maghiarilor din Transilvania e simililară cu cea a unui copil cu părinți divorțați care se află de o sută de ani în grija tatălui, dar care la fiecare rugăminte a primit răspunsul „nu se poate, nu e voie”. Episcopul joacă un rol cheie în folosirea fondurilor guvernamentale ungare destinate maghiarilor din Transilvania.

Soarta copilului, care se află de o sută de ani în grija tatălui, a fost una vitregă, deoarece la fiecare rugăminte a primit răspunsul: nu se poate, nu este voie. După schimbare de regim, în secolul XXI copilul s-a adresat, în mod natural, mamei, cu rugămintea de a-l ajuta, dacă poate. Astăzi suntem la faza la care mama noastră vrea să ne dea şi mai mult. Cine este cel care ar zice în această situaţia că nu îmi trebuie? Am accepta ajutor şi de la tatăl nostru, dar de câte ori cerem şcoli, universităţi, instituţii culturale, de treizeci de ani auzim doar că nu”, a explicat episcopul Béla Kató relaţia maghiarilor din Transilvania, în raport cu Bucureştiul şi Budapesta.

În opinia lui Béla Kató, clasa politică românească încearcă să inducă impresia că Viktor Orban, premierul Ungariei, se amestecă în treburile maghiarilor din Transilvania: " de fapt nu vrea el nimic, pentru că dacă ar vrea, ne-ar duce de aici. Dar nu o face, ci ne întreabă de ce avem nevoie pentru a rămâne pe loc. (...) Aceasta este singura cale corectă”, a spus episcopul, care joacă un rol cheie în folosirea fondurilor guvernamentale ungare destinate maghiarilor din Transilvania.

În ceea ce privește, cazul Colegiului Naţional Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, retrocedat Bisericii Reformate, apoi renaţionalizat în 2014, episcopul Béla Kató spune că e un precedent. Kató amintește că de la pronunţarea sentinţei de renaţionalizare, fiecare instanţă copiază din ea, în cauze similare, și că din cele 700-750 de imobile pe care Biserica Reformată le-a cerut înapoi, au fost retrocedate circa 40 la sută, celelalte cereri fiind suspendate sau respinse.

Episcopul crede că cea mai mare provocare pentru maghiarii transilvăneni e dată de datele demografice care arată scăderea numărului acestora: „pe noi ne fură lumea vestică, fiindcă nu există sistemul de principii cu care poţi convinge un om instruit să aleagă între salariul de 500 de euro de acasă, în locul celui de 2000 de euro de afară. (...) În cifre absolute, din 1990 am pierdut o treime din comunitatea noastră, chiar 50 la sută în cele mai multe localităţi din mediul rural. Aici am putea spune că populaţia română a avut un declin mai mare, dar pe mine acest fapt nu mă încălzeşte”, a afirmat episcopul, adăugând că Biserica Reformată insistă ca în fiecare localitate să existe un preot.

Kató mai subliniază că situaţia maghiarilor din Târgu Mureş este în declin din cauză că evenimentele din martie 1990, care „au rupt coloana vertebrală a maghiarilor din oraş”. În opinia sa, de la ciocnirile sângeroase româno-maghiare, maghiarii din Târgu Mureş nu şi-au revenit şi au făcut cea mai proastă alegere, „s-au angajat în lupte de culise unii cu alţii”.

Episcopul reformat ajunge în final la concluzia, că în locul acestor lupte de culise, "poate ar fi mai bun un primar român cinstit, cu care să se alieze".
„Dacă se atâţă din patru în patru ani, unii pe alţii, şi nu susţin un candidat maghiar, prin sentimentul de eşec instaurat, se ajunge doar la situaţia în care oamenii văd că nu merită să lupţi pentru scopuri comune" conchide episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal Béla Kató.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG