Profesorii spun că nu vor intra la ore până nu primesc răspunsuri clare de la Inspectorat și Primărie. Din cei 49 de profesori titulari, 32 spun că nu își vor ține cursurile. Conflictul de la „Gheorghe Șincai” a ajuns la Ministerul Educației, iar ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că va fi mediatorul acestuia.
De unde pornesc nemulțumirile profesorilor
În 29 ianuarie, în urma demisiei directoarei Marineta Popa, profesorii au participat la un consiliu profesoral în regim de urgență, în cadrul căruia au desemnat două profesoare, pe Silvia Mușătoiu și Alexandra Chirea, pentru a fi directoare. Dosarele acestora au fost trimise către inspectoratul școlar, unde Consiliul de Administrație s-a întrunit pe 5 februarie 2021, dar au fost desemnate ca directoare alte profesoare: Luminița Gheorghiu și Grațiela Surdu.
O altă nemulțumire a profesorilor este legată de intenția Primăriei Sectorului 4 de a reloca liceul în vederea consolidării clădirii.
Primăria Sectorului 4 a reabilitat până acum 20 de școli și licee din cele 57 pe care le are în administrare, potrivit unei informări puse la dispoziția Europa Liberă. Pentru toate acestea a obținut autorizația de incendiu, iar elevii din clădirile respective au fost mutați în altă parte pe timpul lucrărilor.
La Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, profesorii din Consiliul de Administrație nu au fost de acord cu relocarea, iar, din acest motiv, primăria condusă de Daniel Băluță a dat școala în judecată. În instanță, primăria a cerut ordonanță președențială, ceea ce înseamnă că dacă instanța acceptă, elevii și profesorii vor învăța în altă parte.
Primăria a elaborat o documentație pentru executare de lucrări amenajări interioare și exterioare în vederea modernizării, reabilitării termice și obținerii autorizației ISU, respectiv autorizația de funcționare pentru unitatea de învățământ. În această documentație se prevede că „efectuarea lucrărilor de consolidare și a lucrărilor de amenajare pentru obținerea avizului ISU se vor putea face numai pe baza unui certificat de urbanism, a unei documentații DTAC verificate, a avizelor și în baza unei autorizații de construire”.
Concluziile proiectului de consolidare al Primăriei:
- clădirea a fost consolidată în perioada 1994 în baza proiectului 23040 întocmit de Institutul Proiect București;
- în urma evaluării seismice efectuate cu respectarea prevederilor cuprinse în codul P 100-3/2008, gradul de asigurare seismică R3 la corpurile A,B și D a rezultat cu o valoare inferioară celei de 0,65, corpurile fiind încadrate în clasa II-a de risc seismic, necesitând luarea unor măsuri de consolidare;
- măsurile de consolidare propuse constau în placarea cu mortar beton armat (MBA) în grosime de 8 cm a pereților din corpurile A,B si D. Măsurile de consolidare propuse vor integra intervențiile asupra structurii executate în 1994;
- expertul își rezervă dreptul ca în faza următoare de proiectare, sau cu ocazia începerii lucrărilor, în funcție de rezultatul sondajelor care se vor face, să suplimenteze lucrările de consolidare. Lucrările de amenajare pentru obținerea avizului de funcționare ISU se vor putea realiza independent de efectuarea lucrărilor de consolidare menționate;
Profesorul Valentin Nicula: Clădirea a fost consolidată în 1994 de Metrorex
Profesorii spun că documentația de la primărie arată că liceul are nevoie de consolidare cu toate că nu apare pe Lista Imobilelor Expertizate Tehnic din punct de vedere al riscului seismic de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, care este periodic actualizată.
Valentin Nicula predă matematica la „Gheorghe Șincai” de 41 de ani și a urmărit toate schimbările prin care a trecut liceul. Profesorul a spus la Europa Liberă că a ales să nu-și țină orele pentru că inspectoratul școlar a luat decizii fără să țină cont de voința profesorilor din Consiliul de Administrație.
„Ceea ce m-a nemulțumit a fost numirea unei echipe manageriale a școlii cu care noi nu suntem de acord, sunt oameni pe care îi cunoaștem și nu cred că ne reprezintă nici pe noi, nici liceul”, a spus dascălul.
În opinia sa, inspectoratul ar fi numit această echipă tocmai pentru ca primăria să poată reloca liceul. „Administrația Clădirilor cu Risc Seismic ne-a anunțat că „Ghe. Șincai” nu se găsește pe nicio listă a clădirilor cu risc seismic. Clădirea a fost consolidată în 1994 de Metrorex, pentru că prin lucrările pe care le-a făcut a influențat pânza freatică și atunci au consolidat. E foarte ciudat e că timp de 7 ani de zile, de când facem noi demersuri pentru reabilitare, primăria nu a zis nimic și acum vrea să ne mute”, a spus profesorul Nicula.
Codruța Pașcanu, profesoara de română, consideră că a fost făcut un abuz moral prin nerespectarea dorinței profesorilor. „Nu știm încă dacă și legal, pentru că noi nu știm criteriile după care a fost aleasă noua conducere. Pe 29 ianuarie a existat un consiliu profesoral în care 36 din 37 au votat două propuneri pentru funcția de director și de director adjunct și s-au trimis către inspectorat. Ulterior, pe 5 februarie a existat un consiliu de administrație la ISMB și acolo s-a decis o altă echipă managerială decât am dorit noi”, a spus profesoara.
Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică și fostă directoare a liceului până în 24 ianuarie 2019, consideră că știe cel mai bine ce vrea să facă primăria, pentru că în timpul mandatului ei a avut mai multe conflicte cu primarul Daniel Băluță.
„Primăria dorește amenajări interiore și exterioare, pentru asta au autorizație. Dar au solicitat scoaterea noastră din instituție. Or, pentru o zugrăveală, nu e necesar să ne relocheze”, consideră Silvia Mușătoiu, care spune că expertizarea clădirii s-a făcut din documentele din 1994, nu prin măsurători la fața locului.
ISMB: Inspectorul are dreptul să propună directorul până la concurs
Inspectoratul Școlar al Municipiului București susține că numirea celor două directoare s-a făcut legal, în conformitate cu Legea educației și cu metodologia de mobilitate a personalului didactic în anul 2020-2021.
„Legea spune că, până la concurs, inspectorul general are dreptul să propună, în baza dosarelor care vin la inspectoratul școlar, și Consiliul de Administrație aprobă. La ISMB au venit 4 dosare, două ale celor două profesoare, iar alte două ale altor profesoare”, a spus pentru Europa Liberă Maria Manea, inspector general adjunct la ISMB.
Aceasta arată că mai multe echipe de directori de la Șincai și-au dat demisia în ultima perioadă, iar inspectorii au vrut să detensioneze situația prin numirea celor două profesoare. „Ca să nu mai aibă liceul de suferit sub nicio formă, s-a considerat că este necesară numirea acestor doi directori noi. Directoarea plină este profesor cu doctorat, e profesor al colegiului. Doamna Mușătoiu și doamna Chirea au mai fost directoare și și-au dat demisia”, a mai spus Maria Manea.
Două procese între primărie și liceu
Primăria Sectorului 4 are în acest moment două procese cu Colegiul Național „Gheorghe Șincai”. Unul de anul trecut, când a dat liceul în judecată după ce profesorii au decis că nu vor relocarea. Primul termen în acest dosar va fi peste o lună, în 15 martie. Al doilea dosar vizează ordonanța președințială prin care Primăria Sectorului 4 cere evacuarea Colegiului Național „Gheorghe Șincai”, primul termen de judecată fiind săptămâna viitoare, în 16 februarie.
Ce spune Primăria condusă de Daniel Băluță despre relocarea colegiului
Reprezentanții Primăriei Sectorului 4 spun că au dat în judecată liceul pentru că nu au găsit un consens în privința relocării.
„Primăria Sectorului 4 s-a adresat instanței în calitate de administrator al clădirii pentru a debloca această situație care trenează de ceva timp. Pe de o parte, avem necesitatea demarării lucrărilor de reabilitare și de obținere a autorizației de securitate la incendiu a clădirii în care funcționează colegiul. Pe de altă parte, avem refuzul acesta constant al conducerii școlii de a permite aceste lucrări. Așa că în momentul de față există pe rolul instanței ordonanța președințială care are termen pe 16 februarie”, spune Violeta Boerescu, consilier de imagine la Primăria Sectorului 4.
Autorizația de construire, dată de Gabriela Firea
Primăria arată că are autorizație de construire emisă de Primăria Municipiului București la finalul lui 2020.
„Cu atât mai mult cu cât clădirea a fost expertizată din punct de vedere al riscului la seism și a fost încadrată în categoria risc seismic II. Avem o clădire monument istoric în care învață peste 1.000 de elevi și 60 de cadre didactice, la care se adaugă personalul auxiliar, iar această clădire nu are autorizație la incediu și este încadrată în categoria risc seismic II”, explică Violeta Boerescu, care spune că încă nu există o clădire disponibilă pentru relocare, dar va fi identificată o singură clădire, în care va fi mutată activitatea colegiului.
„Dacă pentru această ordonanță, care se judecă pe 16 februarie, instanța decide relocarea, asta nu înseamnă că pe 17 februarie sau peste o săptămână copiii vor fi relocați. Acest proces se va face normal, firesc, etapizat, pe parcursul a câtorva săptămâni, luni, pentru a nu fi perturbată activitatea didactică”, a mai spus Boerescu.
Conflictul a început în 2018
În timpul mandatului său de la conducerea Colegiului „Gheorghe Șincai”, Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică, a avut un conflict cu primarul Daniel Băluță. În 2018, directoarea a refuzat să semneze contractul prin care primăria să finanțeze școala astfel încât să poată superviza orice cheltuială.
Silvia Mușătoiu a fost singura directoare care l-a refuzat pe primarul Daniel Băluţă, când acesta a propus școlilor din Sectorul 4 să semneze un contract modificat faţă de cel standard prevăzut în ordinul de ministru privind concursurile pentru posturile de directori. La acea vreme, profesorii, elevii și părinții au susținut-o pe directoare. În acea perioadă, primăria a contractat o firmă care să se ocupe de acoperișul clădirii, care a fost refăcut.
Directorul Institutului Național al Patrimoniului: Ar trebui o evaluare paralelă
Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului arată că orice clădire trebuie să fie expertizată. „Această expertiză tehnică se face pe baza unor normative, pe baza unui breviar de calcul din care rezultă niște categorii de risc și se dimensionează intervențiile. Cei care contestă ar trebui să ceară o evaluare sau o expertiză paralelă ca să se poată pronunța toată lumea mai bine”, a spus Bâlici.
În București, principalele licee funcționează în clădiri istorice - monumente de arhitectură, iar din acest motiv unele dintre ele nu au autorizație la incendiu. De exemplu, Colegiul Național „Mihai Viteazul", unde trotuarul prea îngust din fața liceului este o piedică în calea obținerii autorizației la incendiu. Unele dintre colegiile din Capitală au fost incluse în programul BEI pornit în 2008 de fostul primar Sorin Oprescu, program care a dus la mari întârzieri pentru finalizarea reabilitărilor.
15% din clădirile în care funcționează școli nu au autorizație la incendiu
Ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat la Digi 24 că există 4.000 de clădiri, dintr-un total de peste 25.000 de clădiri în care funcţionează unităţi didactice, care nu au început procedura de autorizare la incendiu.
„Suntem în următoarea situație: din 25.500 de clădiri, 15 la sută au autorizație, 20 la sută sunt în curs de obținere a autorizației. 4.000, (reprezentând 15 la sută) nu au demarat încă această procedură - și este responsabilitatea autorităților locale, și 50 la sută nu au nevoie de autorizație, pentru că, după lege, autorizația se obține când apar modificări la clădirea respectivă”, a declarat Lucian Bode la Digi24.
