Linkuri accesibilitate

Parchetul European: 40 de percheziții în România și Franța. Fraudă de 30 de milioane de euro


EPPO anchetează o schemă infracțională bazată pe furnizarea de scrisori de garanție false beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potențialelor daune.
EPPO anchetează o schemă infracțională bazată pe furnizarea de scrisori de garanție false beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potențialelor daune.

Parchetul European (EPPO) a făcut marți 40 de percheziții în mai multe locații din România și Franța, în cadrul unei anchete de fraudă cu fonduri europene și naționale de peste 30 de milioane de euro. Ancheta este condusă de Parchetul European București.

EPPO transmite, într-un comunicat remis presei marți, că anchetează o schemă infracțională bazată pe furnizarea de scrisori de garanție false beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potențialelor daune.

În România, perchezițiile s-au făcut în București, Alba, Arad, Cluj, Constanța, Hunedoara, Iași, Mureș și Olt, iar în Franța în Roquebrune-Cap-Martin, localitate din sudul Frantei.

Procurorii europeni spun că, în perioada 2020 – 2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiază de finanțare UE, au fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de numerarul necesar pentru acoperirea daunelor asigurate.

În special, o bancă fictivă care se pare că operează în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro.

În mod similar, instituții financiare care acționează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru și fără să dețină fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate.

Cum funcționa rețeaua infracțională


Pentru proiectele care beneficiază de finanțare UE, câștigătorul contractului trebuie să depună o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară. Aceasta se obligă să plătească anumite sume de bani, însemnând valoarea garanției, în cazul în care serviciile nu sunt executate corect.

În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să depună și o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, asigurând recuperarea avansului.

Procurorii europeni spun că suspecții au emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul eliberării scrisorilor de garanție, aceștia au încasat sume importante de bani, pe care le-au folosit în propriul interes.

În cazul în care un antreprenor nu își va îndeplini obligațiile contractuale, autoritățile contractante nu ar putea executa aceste scrisori de garanție, întrucât entitățile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.

Perchezițiile, care erau încă în desfășurare marți, sunt făcute cu sprijinul polițiștilor din mai multe agenții de drept din România și Franța: Structura de sprijin EPPO în România, Direcția de Investigare a Criminalității Economice a Inspectoratului General al Poliției Române și a structurilor teritoriale subordonate, Direcția de Operațiuni Speciale, Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, Institutul Național de Criminalistică din România, Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române și Serviciul de Investigații Judiciare Financiare de la Nisa/Franța

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG