Rusia nu va amplasa în Europa rachete sau altă tehnică militară interzise de Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), atât timp cât partea americană nu face prima un astfel de pas. „Nu avem în plan acțiuni ostile sau neprietenoase”, a dat asigurări ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, în cadrul unei conferințe de presă prilejuite de sărbătorirea serviciului diplomatic rusesc.
În contextul în care SUA și Rusia au denunțat acest tratat, anunțând că în termen de 6 luni se vor retrage din el, ambasadorul Rusiei la București susține că România nu este o țintă pentru Rusia din cauza bazei militare de la Deveselu, care găzduiește o componentă a sistemului de apărare antirachetă comun SUA-NATO, unde se află amplasate mai multe baterii de rachete interceptoare SM-3. Cu toate acestea, Kuzmin a recunoscut că, tocmai din această cauză, România nu poate fi ignorată de planurile de apărare desfășurate de Rusia pe teritoriul său.
„Decizia noastră este să nu amplasăm noi rachete. Prin urmare, pentru moment nu se va schimba nimic. Deși de la bun început, în 2016, președintele nostru, în timpul vizitei sale în Grecia (...) a explicat care este detaliul în care se ascunde diavolul. Acest detaliu este că, începând cu sfârșitul anilor 90, americanii au plănuit și apoi au pus în aplicare pe teren amplasarea acelor facilități de lansare terestre, care sunt interzise de acest Tratat INF și care pot fi folosite, doar prin schimbarea de software, pentru a lansa rachete strategice, care nu sunt interzise dacă sunt pe mare sau în aer, dar sunt interzise dacă sunt la sol. E vorba de rachetele de croazieră Tomahawk, care pot fi cu ușurință încărcate cu focoase nucleare”, a declarat ambasadorul rus Valeri Kuzmin.
Trebuie să luăm în considerare aceste fapte, atunci când ne construim postura de apărare, pe teritoriul național. Am învățat foarte multe din lecțiile istoriei ruse și nu ne permitem să fim naivi.Valeri Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București
Joi, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că solicită SUA să distrugă sistemele de apărare antirachetă de tip MK-41, amplasate în România, precum și dronele, dacă dorește să revină în cadrul prevederilor Tratatului INF. Ministerul rus l-a convocat pe atașatul militar american la Moscova, pentru a-i înmâna această propunere oficială, conform Reuters.
„Altfel, în mod evident nu există planificate acțiuni ostile sau neprietenoase și, credeți-mă, vă asigur că Rusia nu are nicio intenție cu caracter ostil, agresiv, împotriva României, atât timp cât credem că este o țară vecină și că cea mai bună cale de a construi o relație cu un vecin este să cauți un vecin bun”, a dat asigurări Valeri Kuzmin, întrebat de Europa Liberă dacă România devine o țintă pentru Rusia, în contextul eliberării de sub restricțiile Tratatului INF.
Cu toate acestea, sistemul de rachete Kinjal, montat pe aeronavele interceptoare MiG-31 ale Rusiei, ar fi îndreptate direct împotriva României, a arătat recent analistul militar rus Pavel Felgenhauer, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Kuzmin s-a referit și la declarația recentă a ministrului Apărării, Gabriel Leș, care a spus că nu există în acest moment „amenințări”, ci doar „provocări” din partea Rusiei, în regiunea Mării Negre. Totuși, Kuzmin a acuzat că provocări similare există din partea NATO în regiune, referindu-se la prezența forțelor rotaționale pe teritoriul României.
„Comentariul făcut de Gabriel Leș, ministrul Apărării, pare o jumătate de pas, modest, către pragmatism. Evident, este mai realist să afirmi că nu există o amenințare imediată din partea Rusiei către România. Ce urmează, ce se va întâmpla cu relațiile noastre în această regiune? Până acum, aici, apar din ce în ce mai mult inițiative, invitații construite de puteri, forțe extraregionale, lucru care este împotriva tradiției de secole. Ele instigă, inspiră tensiuni în plus în această regiune. Auzim foarte des că forțele străine rămân în România pe o bază rotațională. Care este diferența între o prezență permanentă pentru 365 de zile pe an și una rotațională, pentru 365 de zile? Eu nu văd o diferență prea mare. De aceea noi susținem stabilirea de contacte radio sistematice, pentru a evita orice incident și desigur pentru o mai bună înțelegere a posturii militare a ambelor părți”, a spus Valeri Kuzmin.
Dialogul Rusia-SUA pe tema rachetelor, înghețat. Kuzmin, glume cu Alaska
Oficialul rus a reluat retorica oficială a Moscovei, de a acuza SUA că au încălcat primele Tratatul INF prin amplasarea bazelor de lansatoare de rachete interceptoare în Europa sau prin folosirea dronelor care ar putea fi transformate în rachete de croazieră. Washington a respins de fiecare dată aceste acuzații, arătând că rachetele interceptoare amplasate în cadrul sistemului antirachetă Aegis Ashore, inclusiv în România, pot lovi doar ținte aflate în aer, adică alte rachete lansate, și că nu au capacitatea tehnică de a atinge ținte de pe teritoriul Rusiei. De asemenea, partrea americană a negat că aceste lansatoare pot fi folosite pentru lansarea de rachete Tomahawk.
Când recent au declarat că o rachetă rusească modificată poate atinge distanța nu de 480 de kilomteri, ci de 520 km... Uitați-vă la hartă. Unde poate o rachetă cu rază de 520 de kilometri să atingă teritoriul american? În Alaska?!Valeri Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București
Washingtonul a acuzat în repetate rânduri Rusia că nu respectă prevederile tratatului. Cele mai recente acuzații se învârt în jurul sistemului balistic Novator 9M729, sau SSC-8 așa cum este denumit în codificarea NATO. Acest sistem, despre care nu există date tehnice publice, este suspectat că poate lansa rachete cu rază de acțiune de peste 500 de kilometri, folosind aceleași sisteme de lansare terestre ca și rachetele Iskander-M.
Sistemul balistic este produs de compania de stat rusească Almaz Antey, cea care produce și rachetele Kalibr, cu lansare de pe nave. În ultimii ani, au existat diverse rapoarte că acest sistem este testat în teren de armata rusă.
Valeri Kuzmin a arătat că, în prezent, dialogul SUA-Rusia, pe tema viitorului în afara Tratatului INF, este înghețat.
„Nu discutăm cu americanii, dar nu pentru că nu suntem pregătiți să vorbim. Nu primim feedback. Nu vedem nicio reacție... când domnul Bolton, consilierul de securitate națională, a venit la Moscova în octombrie anul trecut, ca să explice care este poziția SUA, el a spus deschis că nu este o invitație la dialog”, a spus Kuzmin.
Cu toate acestea, Rusia pare mai deschisă să-și expună punctul de vedere în fața NATO, Kuzmin susținând că Moscova dorește să reia dialogul substanțial cu NATO și că a făcut-o deja recent, informând despre acuzațiile aduse de SUA în legătură cu rachetele care încalcă Tratatul INF.
„Noi încercăm să reluăm acel dialog substanțial între Rusia și NATO, cea mai recentă sesiune a avut loc acum 10 zile în Bruxelles. Și a fost de folos, pentru că am putut în sfârșit să ne prezentăm poziția detaliată cu privire la Tratatul INF. Pentru că înainte de asta, am auzit doar acuzații, ultimatumuri și orice inițiativă de a discuta substanțial, de a oferi informații documentate la reproșurile americane cu privire la comportamentul rusesc, a fost ignorată. Deci căutăm dialogul, dar nu vom iniția noi acest dialog cu americanii”, a mai explicat ambasadorul rus la București.
SUA și Rusia au anunțat aproape concomitent că denunță Tratatul INF, acuzându-se reciproc că nici una dintre părți nu îl respectă.
