Rezultatele au la bază sondajele naționale, din care Kantar Public face o selecție și o medie în numele legislativul european, deci tabloul depinde în mare măsură de acuratețea sondajelor interne ale fiecarei țări.
În cazul României, de exemplu, aceasta este o mare problemă pentru că există destule case de sondare afiliate diverselor partide, unele chiar având în fruntea lor membri și simpatizanți declarați ai PSD.
Pentru România, estimarea PE arată că din cele 33 de locuri din legislativul european, grosul va fi luat de PSD- 11 mandate (29%) și de PNL- 9 mandate (24,7%).
Nou formata Alianță 2020 (USR și PLUS) ar obține 14,2%, adică 5 mandate, ALDE cu 10,7% ar scoate 4 mandate, iar Pro România, cotată cu 9,6%, 3 mandate.
UDMR , cu cele 5% procente, ar obține 1 mandat, iar PMP niciunul pentru că este sub pragul de 5%.
Revenind la configurația europeană, după marile grupuri ale PPE, socialiștilor și ALDE, pe poziţia a patra s-ar plasa Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), cu 61 de locuri, urmată de Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, 53 de locuri), Verzi (51 de locuri), Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL 49 de locuri) şi Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD, 30 de locuri). Numărul membrilor neafiliaţi ar fi de şapte, iar alţi eurodeputaţi – 52.
Așa cum a arătat Europa Liberă, marea întrebare este exact cât de puternic va fi blocul partidelor anti-UE, ultranaționaliste. Există calcule în presa europeană care le adună într-o singură familie pe toate partidele extremiste și eurosceptice și care ar urma să aibă un total de peste 130 de voturi, egal cu blocul socialiștilor.
Liga italiană, a lui Matteo Salvini, promite coagularea tuturor partidelor de extremă dreaprta din Europa. Liga lui Salvini ar urma să obțină 28 de mandate, cărora se pare că li se vor alătura și mandatele obținute în Franța de Frontul Național al lui Marine Le Pen, 22 de mandate se pare, la care se mai adaugă și alte 10-12 mandate ale extremei drepte din Olanda, Cehia și Belgia. Aceste partide sunt reunite în grupul Europa Națiunilor și a Libertății. În cazul în care această familie s-ar uni cu grupul conservatorilor și reformiștilor, cu circa 60 de mandate (de unde au plecat conservatorii britanici și unde dominanți au rămas cei din Partidul Lege și Justiție, la guvernare în Polonia), Parlamentul European ar deveni un teren de confruntare, cu un echilibru destul de fragil.
Cifrele acestor estimări sunt agregate de Kantar Public în numele Parlamentului European.
Scrutinul europarlamentar din luna mai va avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
