Linkuri accesibilitate

Eurobarometru | Câtă încredere au românii în instituțiile europene


47% din români sunt de părere că aderarea României la UE este un lucru bun, 23% cred că este un lucru rău, iar 29% sunt neutri.
47% din români sunt de părere că aderarea României la UE este un lucru bun, 23% cred că este un lucru rău, iar 29% sunt neutri.

România se află în topul țărilor UE cu cea mai puțină încredere în parlamentul național și în cel european.

Parlamentul European a publicat recent raportul Eurobarometer din primăvara 2022. Sondajul se concentrează pe războiul din Ucraina și impactul economic asupra cetățenilor europeni, pe atitudinile cetățenilor față de UE și pe tendința de vot înainte de alegerile europene din 2024.

În urma războiului din Ucraina, nivelul de trai a scăzut pentru 46% din români, iar regresul ar putea continua, menționează raportul.

În pofida poziției geografice în apropierea zonei de conflict, doar 11% din români urmăresc evoluția situației îndeaproape.

Raportul se concentrează și pe opiniile cetățenilor UE despre China, Rusia, SUA, Regatul Unit, India și Turcia. Rusia și China se află pe ultimele locuri din punct de vedere al imaginii pozitive în rândul europenilor.

37% din români au o părere pozitivă față de China și 18% față de Rusia. Majoritatea respondenților (67%) au o părere pozitivă despre Regatul Unit, iar 63% despre SUA.

Turcia și India se află la mijloc cu 55% și respectiv 41% din români care au o părere pozitivă despre aceste țări.

În urma războiului, aproape două treimi (65%) dintre europeni văd acum apartenența la UE ca fiind un lucru bun. În fiecare stat membru, o imagine pozitivă a UE este mai răspândită decât o imagine negativă.

47% din români sunt de părere că aderarea României la UE este un lucru bun, 23% cred că este un lucru rău, iar 29% sunt neutri.

Românii au fost întrebați cât de important este pentru aceștia faptul că România este stat membru al Uniunii Europene. Participanții la sondaj au fost solicitați să folosească o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „deloc important” și 10 înseamnă „extrem de important”.

56% au dat o notă între 7-10, 31% au acordat o notă neutră de 5 sau 6, iar 11% au optat pentru „deloc important”.

Parlamentari europeni și reprezentanți ucraineni desfășoară un steag ucrainean de 30 de metri în fața Parlamentului UE, în ziua în care liderii întâlnesc pentru a discuta acordarea statutului de candidat la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană la Bruxelles, Belgia, 23 iunie 2022.
Parlamentari europeni și reprezentanți ucraineni desfășoară un steag ucrainean de 30 de metri în fața Parlamentului UE, în ziua în care liderii întâlnesc pentru a discuta acordarea statutului de candidat la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană la Bruxelles, Belgia, 23 iunie 2022.

În ansamblu, România se află pe locul 3 la atitudinea pozitivă față de UE din toate statele membre. 51% dintre români au o părere pozitivă despre blocul economic, 12% au o părere negativă, iar 1% sunt nesiguri.

În ciuda atitudinii pozitive, 44% dintre români consideră că în general lucrurile merg în direcția greșită în UE. Tot 44% cred opusul, iar 8% nu sunt siguri în ce direcție se îndreaptă lucrurile.

La nivel național, România este foarte neîncrezătoare în conducerea țării. Majoritatea românilor (58%) crede că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 34% sunt optimiști, iar 6% nu știu ce să creadă.

Cetățenii UE au mai fost rugați să spună în ce măsură sunt de acord sau nu cu următoarea afirmație: „Având în vedere invazia rusă, Uniunea Europeană ar trebui să își accelereze eforturile de a permite aderarea de noi țări la UE”.

60% din români sunt de acord cu afirmația, 32% sunt împotrivă, iar 8% rămân neutri.

Mai mult, participanților li s-a cerut părerea despre Parlamentul Europei. 45% dintre români au o părere pozitivă, 19% una negativă și 34% au o părere neutră cu privire la conducerea UE.

În ciuda părerii pozitive despre parlamentul UE, 41% dintre români nu au încredere în această instituție. În acest clasament România se află în topul 10 țări cu cea mai puțină încredere în parlamentul UE.

Cetățenii statelor membre au mai fost rugați să aleagă trei valori care ar trebui apărate de parlamentul UE ca o chestiune de prioritate. Cei mai mulți dintre români (26%) consideră că parlamentul UE trebuie să se concentreze pe respectarea statului de drept, 25% sunt de părere că parlamentul trebuie să se axeze pe protejarea drepturilor omului în UE și la nivel global. 23% optează pentru asigurarea democrației, 20% pentru libertatea de exprimare, iar 16% pentru egalitatea între bărbați și femei.

Românii sunt cel mai mult interesați să fie informați despre ce face Parlamentul Europei în domeniile sănătății publice (37%) și pentru a sprijini economia țărilor membre (tot 37%).

Românii au luat parte și la sondajul despre mulțumirea lor față de nivelul de democrație din țară. 44% dintre aceștia sunt satisfăcuți cu democrația din țară, dar majoritatea (54%) nu sunt deloc satisfăcuți.

Această statistică pune România în primele 5 țări din UE cu cea mai puțină satisfacție față de nivelul de democrație din propria țară.

Președintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, și directorul Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, la prezentarea raportului de activitate pe anul 2021.
Președintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, și directorul Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, la prezentarea raportului de activitate pe anul 2021.
  • „Vocea mea contează în UE”: 49% din români sunt de acord cu această afirmație, 47% nu sunt de acord, iar 4% rămân neutri.
  • „Vocea mea contează în România”: 51% sunt de acord cu această afirmație, 46% sunt împotriva afirmației, iar 3% sunt neutri.
  • „Vocea României contează în UE”: 62% români sunt de acord, 33% nu cred acest lucru, iar 5% nu știu ce să credă.

Românii (43%) spun că votul la alegerile europene este cel mai bun mod de a se asigura că vocea le este auzită de către factorii de decizie din UE.

La nivel național, doar 54% dintre români sunt de părere că este foarte important să voteze în alegerile naționale, iar 39% cred într-o importanță medie.

În fiecare țară, respondenții sunt mai predispuși să acorde o importanță mai ridicată votului la alegerile naționale decât la alegerile din UE, dar diferența variază considerabil. Cele mai mici variații se înregistrează în România (național 54%, UE 48%).

XS
SM
MD
LG