În schimb, Europa de Vest se distanțează de Est și nu reușește să treacă testul solidarității, văzându-și nestingherită de relațiile sale economice și diplomatice cu Rusia, cred unii analiști de politică externă consultați de Europa Liberă.
Gestul de luni al României, de a expulza un diplomat rus pentru încălcarea Convenției de la Viena, dar mai ales anunțarea publică a acestui demers, este interpretat, fără excepție, de analiștii de politică externă intervievați de Europa Liberă ca unul de solidaritate cu Cehia. În aceeași măsură, el denotă și distanțarea Vestului de Est, sunt de părere alții.
Lipsa de solidaritate a Occidentului ar fi de natură să alimenteze sarcasmul Moscovei, crede analistul Dan Dungaciu. El spune că solidarizarea cu Cehia e făcută doar de țările din spațiul estic al UE și nu de cele occidentale. Acestea își văd netulburate de relațiile lor economice sau diplomatice cu Rusia, în timp ce Estul decontează în continuare apropierea geografică de Rusia.
Analistul Iulian Chifu spune că anunțarea publică a expulzării dispuse luni este semn al unor acumulări de tensiuni păstrate până acum în penumbra relațiilor diplomatice, dar și o modalitate de afirmare a solidarității cu Cehia.
România a decis luni expulzarea lui Alexei Grișaev, adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei în România, și declararea sa persona non grata pe teritoriul României.
Fără să aștepte prea mult, ambasadorul Federației Ruse în România a calificat gestul autorităților române ca unul „neprietenos”.
Expulzarea lui Grișaev nu a fost făcută, însă, în consecința vreunei acțiuni prietenești a diplomatului rus, ci pentru că „activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”. Adică, în termeni nediplomatici, pentru spionaj.
Conform unor surse guvernamentale citate detaliat de Digi24, Alexei Grișaev ar fi agent GRU și ar fi încercat să racoleze cetățeni români aflați în posturi guvernamentale în vederea furnizării de informații legate de activități militare NATO.
Demersul autorităților române de a-l expulza pe adjunctul atașatului militar al ambasadei Federației Ruse la București survine apelului făcut de autoritățile cehe, care au cerut solidaritate din partea statelor membre NATO și UE împotriva Rusiei.
Republica Cehă a expulzat 18 angajați ai Ambasadei Rusiei la Praga, acuzând Rusia de explozia unui depozit de muniție, soldată cu uciderea a doi cehi.
La răspunsul disproporționat al Rusiei care a expulzat și ea 20 de diplomați cehi, ministrul ceh de Externe, Jan Hamacek, a spus că aștepta o „reacție ușor diferită a Rusiei”, dar a admis că e „pregătit pentru orice” inclusiv pentru „reluarea relațiilor de la zero” și expulzarea tuturor diplomaților ruși din Cehia.
Iulian Chifu: România a marcat „un anumit tip de acumulare”
Analistul de politică externă, Iulian Chifu, spune într-un interviu acordat Europei Libere că, cel mai probabil, România a făcut publică luni o expulzare care este consecința unui șir lung de acțiuni ale Moscovei.
„România a ales să dea publicității un asemenea caz, probabil sunt multe altele care, de obicei, se rezolvă pe canale diplomatice, dar în momentul în care se acumulează în număr suficient de mare, așa cum s-a întâmplat și cu celelalte state, există această ieșire publică, care nu face altceva decât să marcheze un anumit tip de acumulare. Așa cum s-a întâmplat și cu Italia și cu Bulgaria, Cehia, Statele Unite și apoi în Slovacia, măsuri de retorsiune, dar care au și ele un substrat, de încălcare a regulilor diplomatice menționate în Convenția de la Viena din 1961. Al doilea lucru, da, este vorba și de un gest de solidaritate, nu e vorba doar de o chestiune singulară. Cehia a ales să marcheze o chestiune foarte periculoasă și serioasă: aceea de a arunca în aer într-un stat membru NATO un depozit de armament, cu morți și răniți, și solicitând solidaritatea NATO, care s-a manifestat prin expulzarea celor implicați în aceste operațiuni, care nu sunt conforme cu statutul diplomaților. Acestea sunt cele două lucruri care s-au marcat”, spune Iulian Chifu.
Ambasadele Rusiei, supradimensionate
În opinia sa, există și un al treilea element pe care-l pune în discuție expulzarea de luni: supradimensionarea ambasadelor Rusiei.
„Se ridică tot mai mult un semn de întrebare în privința dimensiunilor ambasadelor Federației Ruse. Ne-o arată cazul Cehiei, care, prin expulzarea reciprocă, duce la decimarea ambasadei Cehiei la Moscova, care nu-și mai poate face treaba, spre deosebire de ambasadele Rusiei care sunt supradimensionate, suprapopulate și în acest caz se poate pune problema ca reprezentarea diplomatică să fie proporțională, astfel încât și aceste sancțiuni, care sunt excepționale, să-și atingă scopul: de a marca nemulțumirea publică și de a produce efecte care să descurajeze înclinația diplomaților de a face acțiuni care nu sunt conforme cu statutul lor.”
Chifu consideră inacceptabile reacțiile ambasadorului Rusiei în România, Valeri Kuzmin.
„Revenind la reacțiile domnului Kuzmin: a avut o perioadă de liniște, acum văd că s-a reactivat. A avut câteva postări inacceptabile, totul sub cupola răspunsului unor întrebări adresate ambasadei. Cine, când, cum, în ce context? E greu de stabilit. Domnul Kuzmin a trecut deja de vreo trei ori pe lângă statutul de expulzat. El are o veche istorie, nu doar în România, ci și în Republica Moldova, a unor manifestări care nu au nimic a face cu îmbunătățirea relațiilor bilaterale, cu dezvoltarea lor.”
Pentru Iulian Chifu dimensiunea Ambasadei Rusiei nu are legătură cu nivelul schimburilor comerciale sau a relațiilor bilaterale.
„Dimensiunea este inexplicabilă și inacceptabilă. Așa și această reacție a sa (...). Nu am date exacte, dar e la nivelul câtorva sute. E una din cele mai importante ambasade din punctul de vedere al numărului de personal comparativ cu personalul nostru la Moscova care e undeva la 5-10 diplomați maximum și restul, personal ajutător. Subiectul dimensionării ambasadei a fost ridicat chiar de Putin, care a semnat vineri o lege care limitează numărul de personal local – traducători, șoferi – la misiunile statelor neprietenoase. Ei, parcă s-ar regăsi acest „neprietenoase” și în comentariul domnului Kuzmin, care mi se pare excesiv și nelalocul lui, în contextul în care nu are un mandat și nu l-am auzit pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe rus, doamna Maria Zaharova, asumându-și, ci Kuzmin care este doar un ambasador care ar trebui să ia notă și să nu comenteze, mai ales că, potrivit Convenției de la Viena din 1961, nici partea română nu trebuie să motiveze declararea persona non grata a oricăruia dintre membrii ambasadei și nici statul reprezentat nu are a comenta în vreun fel, ci pur și simplu ia act și execută tipul de acțiune solicitat de partea română.”
Analistul este convins că „va veni și un gest în oglindă” și că Rusia va supralicita, cum a făcut în cazul Cehiei, care a expulzat 18 diplomați ruși, iar Rusia 20 de diplomați cehi de la Moscova. Pentru ca, apoi, Cehia să ceară expulzarea a 60 de diplomați ruși pentru a aduce ambasadele la același nivel: adică 5 diplomați, 19 oameni în staff-ul tehnic.
De asemenea, el este convins că gestul României va fi urmat de serviciile de informații occidentale care „au o imagine foarte clară a modului în care funcționează aceste reprezentanțe diplomatice și care sunt persoanele care-și încalcă statutul diplomatic și se ocupă de alte blăstămății.”
Dan Dungaciu: În relația cu Rusia suntem tot în 2003, când Europa de Est și Centrală are alte poziții decât Europa de Vest
Și pentru analistul Dan Dungaciu gestul de luni al autorităților române este unul de solidaritate cu cele cehe.
Acesta spune, însă, că gestul României arată și izolarea Estului în raport cu Vestul, lăsând să se înțeleagă că tot Estul e cel care s-a coalizat.
„Cel mai probabil, decizia României este o decizie de solidaritate cu alte state din Europa de Est după o serie de acțiuni ale Federației Ruse, care au fost considerate cel puțin inamicale, ca să nu spun mai grav. Sintagma principală, însă, în această propoziție este 'Europa de Est'. De fapt, dincolo de toată această retorică, legată de Federația Rusă, ce constatăm pe hârtie? Că în legătură cu actul petrecut în Cehia, expulzări au produs statele baltice, Polonia, România, Ungaria nu, Croația nu, Slovenia nu.
Bulgaria este o speță mai veche și Italia este o speță de alt tip. Deci, în legătură cu cazul concret al Cehiei, pentru care s-a solicitat solidaritate europeană, mai ales că totul vine în contextul tensiunilor de la Marea Neagră, solidaritatea europeană nu a fost nici măcar (integral – n.r.) a Europei de Est și nici măcar a Europei Centrale. Pentru mine, cel mai grav lucru este acesta. Cea mai mare ipocrizie este aceasta: ne-am întors într-un fel în Europa anului 2003, când Rumsfeld (Donald Henry Rumsfeld – fost ministru american al Apărării în administrațiile Gerald Ford și George W. Bush – n.r.) făcea distincția între Europa Nouă și Europa Veche. Rumsfeld vorbea atunci de două poziționări în NATO și de Europa Nouă, care vine și câștigă tot mai mult teren. În relația cu Rusia, suntem tot în 2003, în care Europa de Est și Centrală are alte poziții decât Europa de Vest”, spune analistul de politică externă Dan Dungaciu.
El crede că sancționarea Rusiei nu este eficientă dacă este făcută doar de țările din Europa de Est și le reproșează țărilor din Vestul Europei că participă doar cu vorbe la sancționarea Federației Ruse.
Mai mult, analistul amintește că în chestiunile de diplomație și în care ar putea avea un cuvânt de spus nu sunt cooptate țările din Estul Europei, ci tot cele din Vest și crede că sancționarea Rusiei nu poate fi eficientă fără implicarea Vestului.
„Dincolo de aspectul moral, este și o chestiune practică. Dacă noi vrem să sancționăm Federația Rusă cu adevărat și nu doar în vorbe, aceste sancțiuni nu le vor face doar statele Europei de Est. Nu ele au puterea de lovire ci în special statele din Occident, din vechea Europă, cum ar spune Rumsfeld. În formatul Normandia din Ucraina sunt Franța și Germania, nu sunt România și Polonia. Din acest punct de vedere, asistăm la o ipocrizie care se ascunde în spatele acestor amănunte legate de expulzare. Cât, cine, unde, de ce – sunt lucruri secundare. Lucrul principal este că în timp ce noi expulzăm diplomați ruși, Franța se află în formatul Normandia în Ucraina, Germania construiește Nord Stream 2 și toate lucrurile se rezolvă pe alt palier.
Aici este problema, după părerea mea, o problemă de solidaritate europeană și mi-ar fi plăcut să văd accentuate și aceste elemente de solidaritate europeană în raport cu o amenințare pe care o percepem la unison. Din păcate, nu suntem la faza aceasta și ne blocăm în detalii: câți diplomați, de care, de ce, de ce unul și nu celălalt. Dar, problema pe fond care ar trebui să ne preocupe este că aceste acțiuni pe care le face și România nu fac decât să releve la un moment dat lipsa de solidaritate europeană.”
Pentru analistul român, expulzarea dispusă luni de România este exact semnul lipsei de solidaritate a Occidentului cu Estul, de care Moscova nu are decât motive să se amuze cu sarcasm.
„Noi arătăm, prin aceste tipuri de expulzări – repet, Bulgaria, Italia sunt din altă speță – arătăm că, de fapt, este o lipsă de solidaritate europeană iar eu dacă aș privi dinspre Moscova aș râde puțin sarcastic, a propos de marea unitate europeană, euroatlantică împotriva Federației Ruse, pentru că nu trebuie să uităm că statele din Occident sunt și state NATO. Deci, vorbim aici de duble solidarități: pe de o parte, a UE, pe de o parte a NATO. Acest test spațiul euroatlantic l-a cam căzut.”
Ambasada Federației Ruse în România: „Gest neprietenos”
Într-un răspuns oferit Europa Liberă, Ambasada Rusiei precizează că autoritățile române nu au oferit explicații cu privire la decizia de a-l declara persona non grata pe Alexei Grișaev.
Ambasadorul Federației Ruse, Valeri Kuzmin, a fost invitat la Ministerul Afacerilor Externe al României în cursul zilei de luni, unde i s-a înmânat o notă cu privire la decizia luată.
„Catalogăm această decizie a autorităților române drept un act neprietenos care nu contribuie la însănătoșirea relațiilor interstatale bilaterale. Pe baza principiului reciprocității consacrat în Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, partea rusă își rezervă dreptul de a lua măsuri de răspuns adecvate”, transmit reprezentanții ambasadei.
Un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) menționează că motivul expulzării oficialului rus este reprezentat de faptul că „activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.
„Aceste elemente au fost comunicate părții ruse astăzi, 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, domnul Valery Kuzmin”, a precizat MAE, care nu a detaliat motivele care au dus la luarea acestei decizii.
Măsura luată de autoritățile române vine cu o zi înainte de ședința CSAT de marți, convocată pentru discuții despre „Starea de securitate în regiunea Mării Negre. Implicații pentru România”.
Convenția de la Viena prevede între altele că personalul diplomatic nu are dreptul să se angajeze în activități de spionaj.
Potrivit Digi 24, care citează surse guvernamentale, Grișaev ar fi agent GRU, serviciu secret al Armatei Federației Ruse, și ar fi încercat să obțină informații despre activitatea forțelor NATO și despre interesele aliaților europeni și americani ai României.
Decizia României vine după ce Republica Cehă a decis să expulzeze 18 diplomați ruși, pe care i-a acuzat că ar fi fost spioni și despre care spune că ar fi fost implicați în explozia de la un depozit de armament. Ulterior, Rusia a decis la rându-i să expulzeze 20 de oficiali cehi.
Ulterior expulzărilor reciproce, Republica Cehă a cerut statelor membre ale Uniunii Europene (UE) și Alianței Nord Atlantice (NATO) „o solidaritate a expulzărilor” în conflictul cu Moscova.
Expulzările reciproce decise de Praga și Moscova în urma acuzațiilor formulate de Republica Cehă constituie cel mai mare conflict diplomatic dintre cele două țări din 1989, de la căderea regimului comunist. Conflictul plasează Cehia în centrul tensiunilor în creștere dintre Rusia și Occident.
