Punerea în mișcare a acțiunii penale, etapă superioară punerii sub urmărire penală, indică un stadiu avansat al anchetei penale și premerge întocmirii rechizitoriului și trimiterii în judecată.
Diana Șoșoacă este acuzată de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și de alte patru infracțiuni de promovare în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și de promovarea, în public a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
De asemenea, ea este acuzată de promovarea în public a ideilor, concepțiilor și doctrinelor antisemite și de încă o infracțiune de negare, contestare, aprobare, justificarea sau minimalizarea în public a holocaustului ori a efectelor acestuia. Acestor acuzații li se mai adaugă și una de ultraj.
Înainte de a-i fi aduse la cunoștință acuzațiile, procurorul general a cerut Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă.
Europarlamentara Diana Șoșoacă s-a prezentat luni, 6 octombrie 2025, la sediul Parchetului General din București, pentru a fi audiată într-un caz în care este suspectată de promovarea ideilor legionare. Acuzațiile împotriva ei includ și omagierea unor figuri condamnate pentru crime grave și acte de violență.
Diana Șoșoacă a fost întâmpinată în fața instituției de câteva zeci de susținători, care afișau pancarte cu mesajul „Solidari cu Diana Șoșoacă”.
De asemenea, aceștia suflau în vuvuzele și fluturau steagul României, alături de cel al Partidului S.O.S. România, relatează Agerpres.
Pe 23 septembrie, Șoșoacă a mai fost convocată în acest dosar, dar nu s-a prezentat la Parchet.
În urma acelui episod, procurorul general, Alex Florența, a cerut Parlamentului European să-i ridice imunitatea Dianei Șoșoacă, invocând suspiciuni privind comiterea a 11 fapte penale.
Printre acestea se numără sechestrare ilegală de persoane, susținerea publică a unor indivizi condamnați pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, precum și promovarea de idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Parlamentul European nu a dezbătut încă solicitarea de ridicare a imunității.
În replică, Diana Șoșoacă a catalogat acțiunea procurorilor drept o încercare de eliminare a sa din viața politică.
„Asistăm astăzi la încă o tentativă de execuție politică pusă la cale de sistemul corupt care tremură în fața adevărului”, a declarat ea.
Europarlamentara a negat constant orice intenție de a evita justiția, susținând că dosarul reprezintă o formă de presiune politică.
„Nu m-am sustras niciodată de la nicio anchetă şi nu o voi face vreodată. Dar nu accept şi nu voi accepta ca justiţia să fie transformată în bâtă politică împotriva mea şi împotriva partidului pe care îl conduc, S.O.S. România”, a mai transmis Șoșoacă.
În cariera sa politică, Diana Șoșoacă a fost implicată în mai multe incidente marcate de agresiuni fizice sau verbale, manifestări antisemite și mesaje admirație față de personalități controversate precum Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, Ion Antonescu și Nicolae Ceaușescu.
Într-o intervenție în plenul Parlamentului European, Șoșoacă a sugerat adoptarea politicilor externe după modelul lui Nicolae Ceaușescu, declarând că „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.
În februarie 2025, într-o transmisiune live pe Facebook, după un conflict la Curtea Constituțională, ea i-a numit „eroi naționali” pe Ceaușescu, Codreanu și Antonescu:
„Nicolae Ceaușescu, erou național. Corneliu Zelea Codreanu, erou național. Mareșalul Antonescu, erou național”.
În octombrie 2024, după ce Curtea Constituțională i-a respins candidatura la prezidențiale, Șoșoacă a transmis un mesaj live pe YouTube în care l-a elogiat pe Codreanu și transmis mesaje antisemite.
Ca europarlamentar ales în 2024, Șoșoacă a fost scoasă forțat dintr-o ședință a plenului european, după ce a apărut cu o icoană, o botniță și un sac de gunoi și a perturbat dezbaterile parlamentare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
