Bogdan Aurescu subliniază că războiul din Ucraina a ajuns într-o fază în care civilii au din ce în ce mai mult de suferit și cataloghează eticheta de „criminal de război” pusă de președintele american Joe Biden lui V. Putin ca fiind „una politică”.
Nu există, cel puțin nu în acest moment, riscul ca Federația Rusă să atace Republica Moldova, spune ministrul de externe român, care explică în interviul acordat Europei Libere și de ce președintele Klaus Iohannis s-a ferit până acum să pronunțe cuvintele „Putin” sau „invazie” în discursurile sale despre războiul din Ucraina.
„Pur și simplu încercăm să folosim cât mai corect terminologia internațională relevantă”, spune Bogdan Aurescu.
Bogdan Aurescu se arată sceptic în privința rezultatului negocierilor dintre Rusia și Ucraina și îi asigură pe români că nu există riscul ca țara să fie atacată de Rusia lui Vladimir Putin.
Pe scurt:
- despre șansele de a avea pace în scurt timp: „Este foarte greu de prognozat modul în care se vor desfășura în continuare aceste operațiuni militare și care sunt șansele ca ele să ia sfârșit”;
- despre o posibilă vizită a premierului Nicolae Ciucă în Ucraina: „Orice fel de gest de solidaritate pentru Ucraina este util, dar în același timp cred că foarte important în acest moment e să sprijinim Ucraina prin creșterea presiunii concrete asupra Federației Ruse, prin pregătirea de noi sancțiuni”;
- despre siguranța românilor: „Nu se pune niciun fel de problemă ca România sau orice al stat NATO să fie atacate. Nu e cazul ca vreun cetățean român să se teamă cu privire la situația de securitate a României”;
- despre Vladimir Putin, criminal de război: „Facem o distincție între declarațiile cu caracter politic și procedurile judiciare. Există indicii puternice că în Ucraina Federația Rusă a comis crime de război”;
- despre evitarea rostirii numelui lui Vladimir Putin de către președintele Iohannis: „Nu este nicio reticență din niciun punct de vedere. Dacă ne cantonăm în chestiuni pur terminologice, nu o să ajungem foarte departe”.
Interviul integral, în format audio:
Europa Liberă: Aproape patru săptămâni de război, în ce fază a războiului ne aflăm?
Bogdan Aurescu: Suntem în continuare într-o fază acută a acestui conflict, o agresiune militară ilegală, urmată de invazia Federației Ruse în Ucraina, dar care nu merge așa cum a prognozat de la început conducerea Federației Ruse, pentru că, dacă la început conducerea Rusiei miza pe un război rapid care să ducă într-un interval de timp scurt la ocuparea Ucrainei sau a unei mari părți din teritoriul statului vecin, iată că există un moment în care forțele ucrainene reușesc să facă față cu succes acestor atacuri.
Din păcate, constatăm o acutizare a modului în care se duce acest conflict prin tot mai multe victime civile. Iar acest lucru este extrem de condamnabil pentru că atacarea civilor și a obiectivelor civile este o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, adică a regulilor de ducere a ostilităților. Suntem practic într-o fază în care Federația Rusă, în lipsă de succese în plan teritorial, produce victime civile, ceea ce este extrem de reprobabil.
Europa Liberă: Vorbim cu adevărat de negocieri în această perioadă, în condițiile în care Rusia neagă invazia, neagă atacul, războiul? Sunt aceste negocieri adevărate, care pot duce la pace?
Bogdan Aurescu: E foarte bine că negocierile au loc și că există aceste contacte între partea rusă și partea ucraineană în încercarea de a obține o soluție negociată.
Întotdeauna trebuie să acordăm diplomației o șansă în găsirea unei soluții pentru acest conflict. Pe de altă parte, însă, nu sunt convins că o soluție negociată este o soluție durabilă atunci când ea este, eventual, obținută sub amenințarea sau sub folosirea forței, așa cum se întâmplă în momentul de față.
Atunci când negociezi trebuie să negociezi cu bună credință și, dacă am vorbi despre o negociere de bună credință din partea Federației Ruse, ar trebui ca ostilitățile să înceteze, operațiunile militare să ia sfârșit, iar forțele militare ruse să se retragă din Ucraina.
Aceasta ar reprezenta o premisă cu adevărat favorabilă pentru desfășurarea de negocieri. Între timp, însă, vedem că aceste negocieri continuă, pozițiile părților sunt în continuare la o distanță destul de mare. Urmează să vedem și în perioada următoare cum se vor desfășura aceste negocieri și dacă ele vor avea rezultat. Eu sunt sceptic că aceste negocieri conduc la un rezultat durabil atunci când sunt purtate în timpul ostilităților militare.
Europa Liberă: E greu de crezut că ar fi șanse de pace în scurt timp sau vorbim de un război de durată, de câteva luni, un an, doi ani?
Bogdan Aurescu: Este foarte greu de prognozat modul în care se vor desfășura în continuare aceste operațiuni militare și care sunt șansele ca ele să ia sfârșit. Vedem un apel al președintelui Zelenski de a se întâlni direct cu președintele Putin. O să vedem care sunt evoluțiile și care vor fi rezultatele acestui demers al părții ucrainene.
Europa Liberă: De ce acest război, domnule ministru? Care sunt concluziile MAE la o lună de la începutul războiului? De ce a început Vladimir Putin acest război?
Bogdan Aurescu: Cred că lucrurile au fost clare deja cu multă vreme înainte de a începe efectiv aceste atacuri armate, această agresiune ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Din acele propuneri pe care Federația Rusă le-a avansat în luna decembrie, acele proiecte de tratate pe care le-a propus pentru a fi încheiate atât cu NATO, cât și cu SUA.
Este foarte greu de prognozat modul în care se vor desfășura în continuare aceste operațiuni militare și care sunt șansele ca ele să ia sfârșit.Bogdan Aurescu, ministru de Externe
A rezultat clar că partea rusă își dorește o modificare a parametrilor esențiali ai arhitecturii de securitate europeană. Pe de altă parte, faptul că acele propuneri au fost făcute imediat publice a arătat, de asemenea, că partea rusă nu dorește în realitate o negociere. Eu știu din experiența mea de negociator că, atunci când vrei să negociezi, nu faci publice propunerile, pentru că vrei să-ți păstrezi o anumită marjă de manevră, de negociere, pentru a obține un rezultat.
Pe urmă, au urmat o serie întreagă de discuții în diverse formate, atât în plan bilateral, cu SUA, în cadrul dialogului strategic bilateral, în relația dintre NATO și Federația Rusă, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la nivelul OSCE. Au fost trimise răspunsuri ale SUA și ale NATO la propunerile Federației Ruse, au fost respinse cu acel prilej propunerile care erau incompatibile cu dreptul internațional, cu arhitectura de securitate europeană, dar au fost propuse și o serie de canale de dialog și domenii unde se putea lansa o anumită discuție, negociere, mai ales în domeniul controlului armamentului, al reducerii riscurilor, măsurilor de creștere a încrederii.
Din păcate, Federația Rusă a respins aceste propuneri și, privind în retrospectivă, rezultă că, de fapt, ceea ce a urmărit Federația Rusă prin acest joc diplomatic, a fost, de fapt, să câștige timp pentru pregătirea invaziei pe care a declanșat-o pe 24 februarie.
Europa Liberă: Președintele SUA Joe Biden merge în Polonia. Ce înseamnă această vizită? Poate pune capăt războiului Joe Biden?
Bogdan Aurescu: Președintele SUA face o vizită în Europa pentru a participa la Summitul NATO care va avea loc la Bruxelles în zilele următoare și această participare a președintelui Biden și summitul NATO însuși reprezintă un foarte bun prilej pentru a coordona în continuare pozițiile aliaților, pentru a strânge și mai mult rândurile în cadrul oferit de parteneriatul transatlantic.
Vom discuta la acest summit la care va participa președintele României Klaus Iohannis mai ales despre evoluțiile posibile ale situației din Ucraina, vom discuta despre modul în care putem acorda în continuare asistență Ucrainei pentru a face față agresiunii ruse. Vom discuta despre consolidarea flancului estic.
Este o solicitare pe care România făcut-o de-a lungul timpului și care în acest context primește o semnificație suplimentară. E clar că parametrii de securitate regionali, europeni, euroatlantici s-au schimbat. Se va discuta, de asemenea, despre raportarea la China, în contextul conflictului din Ucraina.
Participarea președintelui Biden la acest summit reprezintă o ocazie foarte bună pentru a consolida abordarea aliată. Prezența președintelui Biden în Polonia este, de asemenea, un prilej de a arăta solidaritatea SUA pentru aliații de pe flancul estic. Președintele Poloniei vine astăzi (n.r. marți) la București pentru a se consulta cu președintele României Klaus Iohannis. Vom avea ocazia de a discuta în diverse formate cu privire la modul în care aliații, inclusiv SUA, pot sprijini pe mai departe întărirea securității alianței nord-atlantice.
Europa Liberă: Vorbim despre întărirea securității, dar este greu de crezut că la ora la care vorbim poate fi găsită o formulă pentru a pune capăt războiului?
Bogdan Aurescu: Da, e nevoie de continuarea presiunii puternice asupra Federației Ruse în diverse modalități pentru a o face să înceteze această agresiune ilegală împotriva Ucrainei.
Ieri, la Consiliul Afacerilor Externe la care am participat la Bruxelles, am discutat tocmai despre modalitățile prin care UE poate să continue să facă presiune asupra Federației Ruse și toți colegii pe care i-am consultat au menționat necesitatea unor noi pachete de sancțiuni împotriva Federației Ruse, împotriva Belarusului care, de asemenea, sprijină agresiunea Federației Ruse.
Am discutat despre cum putem să sprijinim situația umanitară care a fost generată de acest conflict, am prezentat, la rândul meu, eforturile pe care România le face pentru a face față valului de refugiați.
Avem, iată, astăzi, peste 545.000 de refugiați ucraineni care au intrat în România de la începutul conflictului până în prezent. Am prezentat acel hub umanitar pe care România l-a creat în Suceava și modul în care el este folosit cu succes de statele UE și de alte state și am vorbit și despre Republica Moldova.
Europa Liberă: Ce noi sancțiuni ar urma și de când?
Bogdan Aurescu: Nu putem să discutăm acum în mod public despre ce sancțiuni pregătim, pentru că am convenit în acest sens la Consiliul Afacerilor Externe să discutăm mai întâi în interiorul UE și apoi să anunțăm aceste sancțiuni, dar cu siguranță vor fi noi sancțiuni.
Europa Liberă: Premierii Cehiei, Poloniei și Sloveniei au mers în Ucraina. Președintele Zelenski spunea că e un semn puternic de sprijin. Este în plan, este luată în calcul și o vizită a premierului României, Nicolae Ciucă, în Ucraina?
Bogdan Aurescu: Astfel de vizite trebuie să fie foarte atent pregătite și nu vorbesc aici în mod specific despre participarea unor înalți oficiali români, mă refer în general la pregătirea unor astfel de vizite.
Ele trebuie să aibă în vedere momentul în care se petrec, trebuie să aibă valoare adăugată, să vedem care sunt condițiile de securitate și mai ales implicațiile pe care aceste vizite le au, pentru că ele se duc dincolo de eventuala prezență a unor înalți oficiali din anumite țări, ei sunt de fapt și reprezentanți ai UE, sunt și reprezentanți ai NATO, deci există o serie întreagă de parametri care trebuie avuți în vedere pentru organizarea unor astfel de vizite.
Europa Liberă: Și credeți că ar putea avea loc sau ar fi necesară în momentul acesta vizita premierului Nicoale Ciucă în Ucraina?
Bogdan Aurescu: Eu cred că orice fel de gest de solidaritate pentru Ucraina este util, dar în același timp cred că foarte important în acest moment e să sprijinim Ucraina prin creșterea presiunii concrete asupra Federației Ruse, prin pregătirea de noi sancțiuni.
Trebuie să ajutăm Ucraina să facă față efortului de război, situației umanitare prin transferul de ajutoare umanitare cât mai numeroase pentru populația ucraineană, care este clar afectată grav de derularea ostilităților. Deci, sunt foarte multe alte aspecte concrete care sunt făcute și care trebuie făcute și în continuare în așa fel încât să sprijinim Ucraina.
Europa Liberă: Putin, criminal de război, eticheta pusă de Joe Biden/SUA poate salva viețile civililor? Rușii trag în civili, omoară civili.
Bogdan Aurescu: Faptul că sunt targetați, sunt țintiți direct civilii sau obiectivele civile reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar.
România, pe 2 martie, a sesizat Curtea Penală Internațională cu privire la inițierea unei anchete privind crime de război, crime împotriva umanității, crima de genocid care ar fi putut să fie comisă în Ucraina inclusiv în această perioadă.
Convențiile de la Geneva din 1949, protocolul adițional la Convențiile de la Geneva din 1977, primul protocolul adițional pentru că vorbim despre un conflict interstatal, toate acestea sunt încălcări ale normelor fundamentale de drept internațional umanitar și ele au efecte și în planul răspunderii individuale.
Trebuie să facem o distincție între declarațiile cu caracter politic și parcursul judiciar. Dacă mă întrebați pe mine ca profesor de drept internațional, ca membru al Comisiei ONU de drept internațional, eu am încredere în justiția internațională și, de aceea, împreună cu alte 39 de state, România, pe 2 martie, a sesizat Curtea Penală Internațională cu privire la inițierea unei anchete privind crime de război, crime împotriva umanității, crima de genocid care ar fi putut să fie comisă în Ucraina inclusiv în această perioadă.
De altfel, procurorul Curții Penale Internaționale a și făcut o vizită în Ucraina, se strâng probe, este o procedură care s-a declanșat și care sper să se finalizeze într-un interval de timp rezonabil, dar cu luarea în considerație a dificultăților pe care le presupune o astfel de anchetă internațională.
Europa Liberă: Asistăm la un dezastru. Oamenii s-ar putea întreba dacă nu cumva suntem neputincioși în fața uciderii civililor din Ucraina și dacă nu cumva am putea face mai mult decât s-a făcut. Cât de mult sperie lumea amenințarea nucleară a lui Putin, căci dacă Rusia ar ataca Polonia sau România, NATO ar putea spune la fel de bine că riscăm al 3-lea război mondial, nu?
Bogdan Aurescu: Nu, în niciun caz, pentru că atât România, cât și Polonia sau celelalte state din vecinătatea Ucrainei sunt state membre ale alianței nord-atlantice, prin urmare suntem protejați de toate garanțiile de securitate pe care le implică participarea la NATO ca membru cu drepturi depline, suntem protejați de mecanismul apărării colective prevăzut de articolul 5 din Tratatul de la Washington, cel care spune că orice stat aliat atacat este considerat ca și când ar fi fost atacată întreaga alianță în ansamblul său, prin urmare toate mecanismele NATO se vor mobiliza în sprijinul unui astfel de stat.
Eu nu cred că Federația Rusă poate să gândească măcar o astfel de ipoteză în care ar ataca NATO, pentru că cu siguranță nu poate face față Alianței Nord-Atlantice. Avem deja trupe aliate pe teritoriul României, sunt deja aproape 2.000 de militari americani în România, sunt militari francezi, militari belgieni, sunt în curs de dislocare și trupe ale altor aliați, cum este Portugalia, așteptăm și alți aliați să vină pe teritoriul României.
Prin urmare, nu se pune niciun fel de problemă ca România sau orice al stat NATO să fie atacate. Nu e cazul ca vreun cetățean român să se teamă cu privire la situația de securitate a României.
Europa Liberă: România poate spune despre Vladimir Putin că este criminal de război?
Bogdan Aurescu: Facem o distincție între declarațiile cu caracter politic și procedurile judiciare. Sigur că se pot face declarații politice diverse, ceea ce este important este ceea ce justiția internațională va hotărî la un moment dat. Există indicii puternice că în Ucraina Federația Rusă a comis crime de război.
Europa Liberă: Europa Liberă a analizat toate declarațiile președintelui Klaus Iohannis începând din 24 februarie - data la care Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei și până în prezent și a constatat că numele acestuia pur și simplu nu apare, indiferent de context. La fel, lipsește sintagma „invazie”, folosită sistematic de alți lideri occidentali. E o reticență sau o strategie de comunicare?
Bogdan Aurescu: Nu este nicio reticență din niciun punct de vedere. Pur și simplu încercăm să folosim cât mai corect terminologia internațională relevantă. Până la urmă, vorbim despre agresiunea unui stat, Federația Rusă, împotriva unui alt stat, care este Ucraina.
Din acest punct de vedere, dacă ne uităm și la nivelul de susținere publică pe care îl are președintele Putin în Federația Rusă, vom constata că susținerea este, deocamdată, din cauza propagandei puternice în interiorul societății ruse, este undeva la nivelul de 70% pe mai multe sondaje pe care le-am văzut în ultima perioadă.
În altă ordine de idei, dacă ne uităm în carta ONU nu vom găsi termenul de invazie, vom găsi termenul de agresiune sau de atac armat. În varianta engleză a cartei ONU se folosește termenul de 'armed attack', în articolul 51, în varianta franceză agression. Aceștia sunt termeni, dacă vreți, corecți din punct de vedere juridic, dar asta nu înseamnă că nu există o invazie a Federației Ruse în Ucraina, adică o tentativă de ocupare a teritoriului statului vecin. Eu cred că, dacă ne cantonăm în chestiuni pur terminologice, nu o să ajungem foarte departe.
Europa Liberă: Ce va putea face România dacă Republica Moldova va fi atacată de Rusia? Va interveni? Cum?
Bogdan Aurescu: Nu există în acest moment din evaluările noastre, ale aliaților, ale colegilor de la Chișinău, un astfel de pericol. Nu e momentul acum să construim pe ipoteze. Ceea ce trebuie să facem acum în sprijinul Republicii Moldova este să încercăm să atenuăm efectele multiple ale acestei crize de securitate, în primul rând la nivel umanitar, pentru că Republica Moldova este nevoită să facă față unui val foarte mare de refugiați, cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor dintre toate statele care sunt afectate.
Există efecte și asupra pieței interne, asupra economiei Republicii Moldova. Trebuie să acționăm pentru întărirea securității energetice a Republicii Moldova. Am discutat aceste lucruri în detaliu ieri la Consiliul Afacerilor Externe, dar și cu ocazia vizitei pe care președintele României Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au efectuat-o la Chișinău. Avem soluții în acest sens.
Am sprijinit Republica Moldova în mod consistent prin preluarea directă a refugiaților de la granița Republicii Moldova cu Ucraina. Am transmis ajutoare consistente, am sprijinit sincronizarea sistemului de electricitate din Republica Moldova împreună cu cel al Ucrainei la sistemul european.
Acționăm pentru a sprijini Republica Moldova pentru a identifica surse alternative de gaz, avem o discuție în curs cu Azerbaidjan, de altfel și UE sprijină aceste eforturi, vrem să mobilizăm cât mai multe donații, ajutoare în sprijinul Republicii Moldova pe mai multe paliere legate de refugiați, situația energetică, economie, stabilizarea financiară, chestiuni legate de anticorupție.
Efortul internațional, efortul României pentru sprijinirea Republicii Moldova este unul extrem de consistent.
