Legislația privind angajarea forței de muncă din afara spațiului UE e drastică și prevede reguli stricte care fac aproape imposibilă angajarea sirilankezilor în altă parte.
„Spre surprinderea mea, deja s-au făcut pași concreți pentru a-i aduce pe băietanii ăia doi la mine-n firmă. (...) Sper ca mâine să finalizăm procedurile”, scrie antreprenorul Ștefan Mandachi într-o postare pe Facebook, duminică după-amiază, în timp ce conflictul de la Ditrău intră în a doua săptămână. În doar câteva ore, mii de oameni îl felicită virtual pe tânărul patron de fast food-uri pentru curajul și omenia de care dă dovadă.
Doar că Ștefan Mandachi și mulți alți antreprenori care s-au oferit să-i angajeze pe cei doi srilankezi - inclusiv Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe - s-au înhămat la o sarcină mai dificilă decât și-au fi putut imagina. Și asta pentru că legislația privind angajarea sau transferarea muncitorilor din afara UE e mai dură și mai alambicată decât ar putea crede patronii români.
De la viza de scurtă durată pe care o posedă cei doi brutari - care se scurge de la o zi la alta -, până la faptul că posibilii angajatori vor trebui să treacă printr-o procedură de recrutare care prevede ca locurile de muncă să fie oferite prima dată unor cetățeni români și abia apoi sirilankezilor, toată procedura e greoaie, durează și există șanse mari, conform specialiștilor, ca oamenii să fie nevoiți să se întoarcă în țara de origine și să aplice din nou pentru un job în România.
Ce spune legea
Ordonanța 25/2014 și și OUG 194/2002 reglementează atât modalitățile de angajare, cât și regimul de ședere a muncitorilor străini din afara Uniunii Europene pe teritoriul României. Iar ambele prevederi legale stipulează foarte clar în ce condiții acești muncitori se pot transfera de la un angajator la altul și care sunt pașii ce trebuie urmați.
În cazul de față, Amarashinga Archchilage Mahinda (49 ani) și Welgamage Don Prasanna Piumal (22 ani), cei doi muncitori care au stârnit protestele comunității din Harghita prin simpla lor prezență acolo, sunt angajați legal. Au acte provenite dintr-un proces de recrutare ce a presupus o serie de pași, inclusiv scoaterea la concurs a celor două posturi pentru cetățenii români sau din UE înainte ca ei să fie recrutați prin intermediul unei agenții de muncă.
Surse din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) au explicat situația specifică a celor doi srilankezi. „Din câte știm noi, cei doi muncitori au intrat pe teritoriul României în urmă cu aproximativ două săptămâni și au primit o viză de ședere în scopuri lucrative de 90 de zile, timp în care angajatorul are obligația să finalizeze documentația în vederea obținerii permisului de muncă permanent. Momentan, aceștia au drept de muncă și toate formele legale de ședere, dar legislația prevede această perioadă de 3 luni ca un fel de perioadă de probă - cum este și în cazul contractelor de muncă pentru cetățenii români sau comunitari - tocmai ca în cazul apariției unor neînțelegeri între angajat și angajator aceștia să aibă posibilitatea să întrerupă colaborarea.”
Reprezentanții IGI au ținut să clarifice condițiile în care cei doi brutari pot accepta oferta unui alt antreprenor. „Dacă în această perioadă se identifică un angajator care solicită aviz de angajare pentru ei și perioada lor de viză acoperă tot acest demers, pot rămâne în continuare pe teritoriul României”, au declarat aceleași surse pentru Radio Europa Liberă.
Concret, din cele 90 de zile de viză, cei doi brutari mai au circa 70 de zile, adică puțin peste două luni, timp în care antreprenorii care s-au oferit să-i angajeze trebuie să depună din nou toată documentația pentru ei și mai ales să demareze un întreg proces de recrutare a forței de muncă autohtone, abia după care pot depune actele la IGI. Însă legea mai prevede un lucru: viza celor doi muncitori pentru care se va reface documentația trebuie să acopere și perioada în care IGI ia o decizie cu privire la cazul lor și procesează dosarele pentru acordarea permisului de muncă. Iar această perioadă, conform acelorași surse din cadrul Inspectoratului, „durează undeva la 30 de zile.”
În concluzie, orice antreprenor care dorește să-i preia pe cei doi muncitori din brutăria harghiteană are la dispoziție o lună de zile să refacă toată documentația și să urmeze pașii pentru reangajarea acestora cu forme legale. „Practic, imposibil”, spun sursele citate mai sus.
Angajatorul s-a răzgândit
Kollo Katalin, proprietara brutăriei unde cei doi muncitori lucrează în continuare, susține că sub nicio formă nu-i va concedia pe cei doi srilankezi, care au devenit „parte din familie.” Conform mărturiei acesteia, evenimentele din ultimele zile i-au apropiat și mai mult, deși inițial femeia a cedat la presiunile comunității și i-a scos pe bărbați din procesul de producție al pâinii. „S-a înțeles greșit. Noi niciun moment nu ne-am dorit ca ei să plece și nici acum nu vrem asta. Am primit zeci de oferte de la alți antreprenori, atât din Harghita, cât și din alte zone, dar eu sunt decisă să-i pătrez cu orice preț. Chiar și dacă vânzările vor scădea”, a declarat femeia pentru Radio Europa Liberă. „Angajații ceilalți, colegii lor, au plâns când au văzut situația în care o parte din comunitate i-a pus pe acești oameni, care ne sunt mai mult decât colegi acum. Sunt practic prietenii noștri, familia noastră și nu vom renunța la ei”, a adăugat femeia, care susține că va mai angaja muncitori străini pentru brutăria sa.
Muncitorii nu au putut fi contactați pentru acest material, însă proprietara brutăriei a declarat că ei sunt liberi să plece, dacă vor decide s-o facă și doar atunci va apela la ajutorul celor care s-au oferit să intervină, însă deocamdată ea și-ar dori ca aceștia să rămână.
Însă nu de aceeași părere e și Ștefan Mandachi, cel care s-a oferit să-i preia pe srilankezi și să le ofere un loc de muncă în lanțul său de fast-food-uri sau la hotelul din Suceava. Acesta crede că oamenii vor avea de suferit pe termen lung în Ditrău și că lucrurile nu se vor îmbunătăți considerabil pentru ei. „Eu am deja trei srilankezi angajați, deci știu cum e, înțeleg situația disperată în care s-au aflat acești patroni de brutărie, care au fost nevoiți să recruteze din afara României, însă în acest moment cred că ei n-au niciun viitor acolo, la Ditrău” susține tânărul antreprenor sucevean, cunoscut în spațiul public pentru inițiativele civice legate de infrastructura precară a Moldovei.
„Am și discutat și cu Radu Hossu (n.r. - președintele Asociației Pro Democrația din Brașov), care intermediază dialogul dintre mine și patroni. Eu sincer cred că acești patroni vor să renunțe la srilankezi, dar nu știu cum s-o facă, însă eu înțeleg perfect situația dificilă în care se află”, a declarat Ștefan Mandachi pentru Europa Liberă.
Însă, când vine vorba de pașii pe care va trebui să-i urmeze și timpul scurt pentru întocmirea actelor, Mandachi se declară surprins. „Nu am știut că așa stau lucrurile. Eu l-am rugat pe avocatul meu să se intereseze cum putem face și a spus că revine la mine cu o soluție în cursul zilei de mâine (n.r.- luni), însă vreau să fie clar că eu sunt dispus să fac orice demers legal pentru a-i angaja pe acești oameni. Nu e nimic eroic în ce fac. Eu am nevoie de oameni. E atât de simplu.”
Între timp, inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă au ajuns luni dimineață în Ditrău, în județul Harghita, unde aceștia verifică, aspecte ce țin de relațiile de muncă, de legalitatea angajărilor și de condițiile în care au fost angajați oameni la această brutărie.
Facebook Forum