EXCLUSIV Cazul Floyd de România | Filmul unui omor comis de jandarmi

Un bărbat a murit în timp ce trei jandarmi încercau să îl legitimeze. Europa Liberă a realizat reconstituirea judiciară a acestei intervenții a Jandarmeriei Române. Dintre cei trei jandarmi numai unul a fost trimis în judecată, o tânără de 25 de ani. Procurorul de caz a concluzionat că ceilalți doi au contribuit la deces, însă nu l-au provocat. Cazul se aseamănă cu cel al americanului George Floyd, care a zguduit SUA și a fost soluționat săptămâna aceasta prin condamnarea polițistului vinovat.
_________________________________________________________________________

• O tânără jandarm din județul Suceava este acuzată de lovituri cauzatoare de moarte, după ce a pulverizat spray lacrimogen de la o distanță de 20 de centimetri în fața unui bărbat care era deja imobilizat de doi colegi de ai săi. Militarii nu l-au eliberat din strânsoare, deși omul inhalase deja substanța paralizantă. Parchetul a considerat însă că cei doi nu pot fi trași la răspundere deoarece își exercitau atribuțiile de serviciu.
• Expertiza medico-legală atașată la dosar, obținută de Europa Liberă, menționează că imobilizarea realizată de cei doi jandarmi iertați de procurori „a contribuit la producerea stopului cardio-respirator”, care a dus la decesul victimei.
• În viziunea procurorului, singura vinovată este însă jandarmul Ana-Maria Florescu, care a răspuns comenzii primite de la un coleg și a pulverizat substanța în fața victimei. Acțiunea sa a declanșat un infarct intestinal celui imobilizat, care a dus la stopul cardio-respirator și, ulterior, la deces.
• Jandarmeria Română are calitatea de „parte responsabilă civilmente” în acest caz. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Militar din Iași, iar instituția publică ar putea plăti, alături de angajata sa, jumătate de milion de euro familiei victimei.
• Avocații jandarmului Ana-Maria Florescu încearcă acum să demonstreze că și colegii ei au avut partea lor de vină când i-au pus piciorul pe gât și pe spate victimei. Expertiza a relevat că bărbatul care a murit a avut mai multe coaste și sternul rupte, însă procurorul a concluzionat că aceastea au fost provocate, „cel mai probabil”, în timpul manevrelor de resuscitate de la spital.

I. Intervenția

Pe 19 iulie 2019, în jur de 300 de persoane din Vatra Dornei participau la Festivalul Național de Folcor pentru Copii și Tineret. Printre spectatori se aflau și Ioan Csapai, un bărbat supraponderal de 55 de ani , dar și o adolescentă de 13 ani, alături de familia sa.

Minora, E.M.C., s-a plâns la un moment dat mamei că a fost „atinsă și privită nepotrivit” de Csapai. Un martor care o însoțea pe mama adolescentei a cerut ajutorul unei echipe de jandarmi din zonă. Copila l-a arătat cu degetul pe Csapai, iar jandarmii au plecat înspre el pentru a-l lua la întrebări.

Rechizitoriul întocmit de Parchetul Militar Iași cu privire la scenele care au avut loc în acea zi relevă că bărbatul de 55 de ani a refuzat să se legitimeze și a fugit de jandarmi. Doi dintre aceștia l-au urmărit și, după aproximativ 100 de metri, l-au pus la pământ pentru a-l încătușa. Nu au reușit. Scena a fost filmată de un martor. Pe filmare se vede cum, la un moment dat, un al treilea jandarm, o femeie, scoate din buzunarul de la spate al pantalonilor un spray-lacrimogen. De la o distanță de aproximativ 20-30 de centimetri, pulverizează substanța toxică direct în fața lui Csapai, care se zbătea în acel moment sub genunchiul unui alt militar.

Bărbatul a suferit pe loc un infarct entero-mezenteric – adică un blocaj brusc al vaselor care deservesc intestinul – fapt care a dus la un stop-cardio respirator. Un echipaj de ambulanță l-a resuscitat pe bărbat și i-a repornit inima după mai bine de jumătate de oră de inconștiență. Csapai a fost dus mai întâi la spitalul din localitate și, după șase ore, a fost transferat la Suceava, unde, a doua zi, a murit.

II. Ancheta

Intervenția eșuată a jandarmilor s-a soldat cu deschiderea unui dosar penal. Calitatea de militar a jandarmilor români a atras competența Parchetului Militar Iași, care a deschis dosarul 251/P/2019. Cauza a fost finalizată la finele anului 2020, cu trimiterea în judecată a unui singur jandarm dintre cei trei care au participat la imobilizarea lui Ioan Csapai.

Ana-Maria Florescu este sergent major, locuiește în Vatra Dornei și, la momentul intervenției, avea 24 de ani abia împliniți. Ea este judecată pentru lovituri cauzatoare de moarte, purtare abuzivă și port sau folosire fără drept de obiecte periculoase.

Dacă va fi găsită vinovată, riscă între 6 și 12 ani de închisoare.

Potrivit rechizitoriul întocmit de Parchetul Militar, obținut de Europa Liberă, Ana-Maria Florescu a folosit în momentul intervenției un alt spray lacrimogen decât cel din dotare, primit de la serviciu.

Tânăra avea la ea un spray personal, cumpărat de soț pentru a se apăra de câinii comunitari. După incidentul din parc nu a predat acel spray, marca „KO Dispersant”, nici organelor de anchetă și nici superiorilor. A făcut acest lucru abia la o săptămână de la eveniment, reiese din datele de la dosar.

Procurorii au verificat inclusiv o declarație de-a tinerei, conform căreia un superior i-ar fi ordonat în primă fază să nu spună procurorilor că nu a folosit spray-ul de la serviciu, însă această acuzație a fost clasată din lipsă de probe.

Inițial, procurorii militari au deschis un dosar pentru purtare abuzivă și ucidere din culpă, însă, ulterior, au extins cercetările și pentru distrugere de probe și lovituri cauzatoare de moarte.

Or, tocmai infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, confirmată prin rechizitoriu, este cea care are legătură directă cu moartea lui Ioan Csapai.

III. Expertizele

Mai multe expertize medico-legale au fost realizate în acest caz, cea invocată în rechizitoriul întocmit de procurorul militar Cristian-Vasile Aisăchioaiei fiind realizată de Institutul de Medicină Legală (IML) Iași și avizată de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București.

Procurorul susține că moartea bărbatului de 55 de ani a fost provocată de pulverizarea cu spray a jandarmeriței pentru că acest gest a produs asfixierea bărbatului și infarctul entero-mezenteric.

„Constatăm că urmarea produsă prin acțiunea violentă de folosire a spray-ului iritant lacrimogen asupra lui Csapai Ioan, anume moartea victimei, s-a comis din culpa militarului Florescu Ana-Maria, întrucât aceasta nu a respectat instrucțiunile de folosire a spray-ului lacrimogen pe care îl avea asupra sa și anume de a nu folosi acest dispozitiv asupra unei persoane la o distanță mai mică de 1 metru, asumându-și pericolul vătămării sănătății, precum și al iritării puternice a căilor respiratorii”, se arată în rechizitoriu.

În document se mai precizează că unul dintre colegi i-a cerut tinerei jandarm să pulverizeze cu spray-ul când victima era „întinsă pe sol cu fața în jos, supusă imobilizării de alți doi jandarmi care se aflau efectiv pe victimă”.

Concluziile expertizei medico-legale arată că, deși pulverizarea cu spray lacrimogen a fost factorul declanșator al suferințelor bărbatului, modul în care cei doi jandarmi l-au imobilizat pe Csapai a contribuit, de asemenea, la moartea acestuia.

Într-un referat întocmit de prof. Dr. Laurențiu Șorodoc, de la Clinica Medicină Internă II a Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași, se menționează că „utilizarea gazului lacrimogen față de victima Csapai Ioan a contribuit indirect la moartea victimei”.

De ce indirect? Răspunde, în referat, același specialist: „consecințele au fost agravate de insuficiența ventilatorie indusă victimei prin imposibilitatea de expansiune normală a toracelui și a imobilizării cu mâinile în zona cervicală, la care a fost supus timp de mai multe minute anterior administrării gazului iritant”.

Concluziile raportului de medicină-legală punctează de asemenea că gazul lacrimogen a produs asfixia acută, însă „presarea victimei cu corpul și genunchii în zona lombară și toracală inferioară au agravat insuficiența respiratorie prin imposibilitatea de expansiune normală a toracelui”.

Cu alte cuvinte, fiind imobilizat și cu genunchii jandarmilor pe piept, bărbatul nu a putut respira când i s-a pulverizat spray în față. Spray-ul inhalat și imobilizarea au dus, împreună, la moartea lui Csapai.

IV. Clasarea

Procurorul de caz i-a cercetat de ucidere din culpă și pe cei doi jandarmi care au intervenit alături de Ana-Maria Florescu, sergent major Constantin Olari și plutonier adjunct Bogdan Cristea.

Fapta a fost clasată după ce anchetatorul a concluzionat că militarii au respectat procedurile.

Rechizitoriu reia concluzia specialiștilor în medicină-legală, anume că genunchiul pus pe pieptul victimei a „agravat insuficiența respiratorie.” Ba chiar subliniază că imobilizarea propriu-zisă a agravat starea victimei.

„Cu privire la acțiunile lui Cristea Cătălin Bogdan (unul dintre jandarmi n.r.), menționăm că acestea au contribuit la agravarea situației victimei, după ce aceasta a fost supusă unui jet iritant lacrimogen, în sensul că, fiind poziționat peste aceasta și încercând să o țină la sol pe victimă, care a încercat în continuare să se ridice, a împins-o cu mâinile în regiunea cervicală spre sol, conducând astfel la limitatea posibilităților lui Csapai Ioan de expansiune normală a toracelui și implicit de a inhala o cantitate mai mare de aer.”

Totuși, procurorul de caz a concluzionat că jandarmul Cristea nu putea să prevadă că folosirea spray-ului lacrimogen ar putea să îl afecteze atât de mult pe Csapai.

„Spre deosebire de modalitatea de acțiune a militarului Florescu Ana-Maria, constatăm în acest sens existența unei cauze justificative care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale și anume exercitarea unui drept și îndeplinirea unei obligații, cu privire la faptul că organele Jandarmeriei au încercat să încătușeze persoana vătămată prin aplicarea forțată a cătușelor și doar în acest scop Csapai Ioan a fost vătămat, ca o consecință a acțiunilor strict de imobilizare, fără a exista acțiuni excesive și neproporționale din partea organelor jandarmeriei”, se mai arată în rechizitoriu.

Procurorul concluzionează: acțiunea Jandarmeriei, exceptând folosirea disproporționată a spray-ului, a fost una legală. Chiar dacă s-a soldat cu moartea suspectului.

V. Procesul

Procesul jandarmeriței a început în ianuarie, la Iași, la Tribunalul Militar. Din februarie, judecătorii au reluat audierile martorilor, urmând ca la un termen ulterior să fie ascultată în instanță și Ana-Maria Florescu. Aceasta a refuzat să recunoască fapta și să meargă pe procedura simplificată a judecății. Aceasta ar fi însemnat, în situația ipotetică a unei condamnări, că pedeapsa i-ar fi fost redusă cu o treime.

Avocata sa, Doina Stupariu, ne-a explicat: „Din punctul meu de vedere, doamna a acționat conform dispozițiilor legale și a regulamentului. În opinia mea, faptul că a dat cu spray nu a fost singurul motiv care a dus la decesul victimei, nu știu dacă a dus, de fapt, la decesul victimei. Încercăm să dovedim că sunt alte cauze”.

Avocata se referă la acțiunea colegilor jandarmeriței și a spus că va cere, în timpul procesului, efectuarea unei noi expertize medico-legale.

Avocații familiei lui Ioan Csapai consideră la rândul lor că nu doar Ana-Maria Florescu este vinovată de incidentul din iulie 2017.

„Noi am încercat să dovedim și că și celelalte persoane se fac vinovate de uciderea acestei persoane. Inculpata a fost probabil șantajată sau indusă în eroare de către șefii Jandarmeriei și aici probabil de către comandantul subunității din Vatra Dornei. Ce-au zis: iau toată fapta pe mine și voi aveți grijă de mine. Această chestiune am observat-o din mai multe unghiuri, faptul că este indusă în eroare și cumva protejată de șefii Jandarmeriei de la Suceava având în vedere că la proces, la Iași, când s-a prezentat pe 30 martie, inculpata a fost adusă cu mașina Jandarmeriei”, a spus pentru Europa Liberă Ion Marocico, avocatul familiei Csapai.

Nouă rude de-ale lui Csapai s-au constituit parte civilă în acest proces, adică cer daune morale în eventualitatea unei condamnări. Pe lângă Ana-Maria Florescu, acestea ar putea fi plătite și de Inspectoratul Județean de Jandarmi (IJJ) Suceava, dar și de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Parchetul Militar reține vina instituțională a acestor două entități, care au calitate de „părți responsabile civilmente”. Aceasta deși, în timpul anchetei, juriștii de la București ai Jandarmeriei au spus că vina aparține exclusiv celor din teritoriu și au cerut ca doar Inspectoratul Suceava să răspundă.

Magdalena Hatnean, purtător de cuvânt în cadrul IJJ Suceava, ne-a transmis miercuri că jandarmii implicați în acțiunea eșuată din 2019 activează în continuare în cadrul instituției.

Cât despre ce s-a schimbat la Suceava după intervenția mortală din 2019:

„La nivelul inspectoratului au fost dispuse măsuri privind reinstruirea personalului, privind aplicarea tacticilor, gradualitatea tehnicilor și tacticilor. A fost întocmit un plan de intervenție psihologică pentru pregătirea personalului în situații de criză”, ne-a precizat reprezentantul instituției.