În scandalul privind alocarea terenului de lângă Muzeul Antipa pentru consturirea noului Muzeu al Elvreilor și Holocaustului intervine și directorul Muzeului Țăranului Român, care consideră că lucrurile ar putea fi cât se poate de clare dacă guvernul ar da o hotărâre de guvern în favoarea viitorului muzeu.
Propunerea ca Muzeul Holocaustului să fie construit în curtea Muzeului Antipa a fost făcută de Institulul ”Elie Wiesel”. Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a înaintat luni un răspuns către Ministerul Culturii, prin care îşi manifestă opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei.
Managerul Muzeului Antipa, Luis Ovidiu Popa, a refuzat deocamdată să semneze planul de dezlipire a terenului pe care acest muzeu îl are în administrare. Lucrurile ar fi însă mai simple, dacă guvernul ar prelua inițiativa, după cum sugerează directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu
Europa Libera: Institutul Elie Wiesel a propus construirea a Muzeului Holocaustului în curtea Muzeului Antipa după ce reprezentanții acestui Institut s-au consultat cu Secretariatul General al Guvernului și după ce Primăria București i-a retras clădirea din strada Lipscani. Ar putea fi făcută această construcție în spațiul dintre Muzeul Țăranului și Muzeul Antipa?
Virgil Ștefan Nițulescu:,,Da. Institutul Elie Wiesel a solicitat Secretariatului General al Guvernului care tutelează institutul, un spațiu viran în care să se poată construi aceast muzeu. Mie mi se pare că această soluție este cea mai firească. Eu am spus de la început că Palatul Dacia era cea mai bună soluție dintre cele mai proaste soluții posibile. Pentru că o instituție cum este, cum va fi Muzeul de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din România are nevoie de spații ample, are nevoie de o clădire gândită special pentru aceste funcțiuni muzeale, or Palatul Dacia era monument istoric de categoria A, acolo practic nu se putea demola niciun zid, iar firma de arhitectură care a câștigat concursul lansat de Institutul Elie Wiesel anul trecut ar fi trebuit să facă niște compromisuri pentru a se încadra în spațiile existente. Ar trebui să avem o instituție complet construită în urma unui concurs internațional de arhitectură, iar noii construcții ar trebui să i se dea un spațiu viran, undeva în București și, evident, în zona centrală. Adică, să nu spună cineva că un asemenea muzeu trebuie construit pe Șoseaua Giurgiului sau în Pipera.
Sigur că acest spațiu de lângă Muzeul Antipa, care este un spațiu viran, ar putea fi folosit pentru orice clădire cu destinație culturală și mai ales pentru un muzeu''.
Europa Libera: Dar ar putea Guvernul să oblige Muzeul Antipa să cedeze jumătate din acest spațiu al său vital, așa cum a propus Institutul Elie Wiesel?
Virgil Ștefan Nițulescu:,,Muzeul Antipa, la fel ca muzeul al cărui manager am onoarea să fiu, Muzeul Național al Țăranului Român, nu este proprietar pe acest teren, proprietar este statul român care administrează aceste terenuri prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Ca atare, Guvernul României, care este reprezentantul statului român, are dreptul legitim de a construi pe terenurile sale ce dorește, evident în condiții legale. În cazul de față, ar trebui doar, din punct de vedere strict legal, să scoată acest teren din administrarea Ministerului Culturii și Identității Naționale și să-l treacă în admistrarea Secretariatului General al Guvernului''
Europa Libera: A fost o astfel de încercare. Înțeleg că a fost refuzată de managerul Muzeului Antipa.
Virgil Ștefan Nițulescu:,,Nu știu dacă managerul Muzeului Național de Istorie Naturală Grigorie Antipa ar avea dreptul legal de a refuza o hotărâre a guvernului. O decizie de acest fel se ia printr-o hotărâre a Guvernului, dar aș vrea să atrag atenția asupra faptului că multă lume a făcut paralela cu o situație din anul 2013: atunci guvernul Ponta a vrut să desființeze Muzeul Național al Țăranului Român prin unificarea cu Muzeul Național al Satului, Dimitrie Gusti, noi urma să părăsim atunci clădirea și în locul nostru să se mute Muzeul vecin, de Istorie Naturală, iar pe tot terenul ocupat în momentul de față de Muzeul Antipa, ar fi urmat să se construiască un bloc de douăzeci și cinci de etaje. Nu se repetă deloc situația, blocul ăla de douăzeci și cinci de etaje era un bloc de birouri, un muzeu ar fi fost complet desființat, muzeul nostru, or, în momentul de față, nu pune nimeni problema desființării Muzeului Antipa, care ramâne la locul lui. Este vorba doar de utilizarea unui spațiu din curtea acestui muzeu. În momentul de față, în acest spațiu nu se întâmplă nimic, sunt niște copaci, atât. Nu este un spațiu utilizat de muzeu într-un fel anume. Sigur că una dintre cerințele pe care le-a avut antecesorul actualului menager, domnul academician Dumitru Morariu, a fost aceea de a obține dreptul unei extinderi a clădirii Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, aceasta era o discuție din perioada 1996-1998. Din păcate, de atunci încoace nu s-a întâmplat nimic și, din câte știu eu, muzeul nu a reușit să depună un proiect și să obțină un aviz pentru realizarea unei construcții adiacente. Din punctul meu de vedere, ca om de muzeu, pot să spun că oricare dintre soluții ar fi fost bune. Fie extinderea Muzeului Antipa, fie construirea acestui Muzeu de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din Româna''.
Europa Liberă: Nu se pot face ambele?
Virgil Ștefan Nițulescu:,,Nu știu dacă se pot face ambele, poate cu un proiect inteligent s-ar putea, e posibil și asta. Ar fi bine ca aici să existe clădiri cu funcțiuni culturale, să fie un pol de muzee în această zonă, așa cum e în Viena, în districtul muzeelor, sau în New York, să fie și la noi un triunghi al muzeelor, Muzeul Antipa, Muzeul Țăranului și Muzeul Național de Geologie. Suntem într-o zonă foarte restrânsă în jurul Pieței Victoriei, la intrarea pe Șoseaua Kiseleff din piața Victoriei, și încă un muzeu nu ar fi stricat deloc, indiferent care ar fi fost profilul acesteia.
Europa Libera: Dar fiind vorba despre un spațiu protejat, e posibilă o nouă construcție aici?
Virgil Ștefan Nițulescu:,,Toate spațiile sunt protejate, evident că toate spațiile sunt protejate aici, pentru că aceste clădiri ale muzeelor sunt monumente, sunt clasate ca monumente istorice, dar acest lucru nu înseamnă că aici nu se poate construi ceva. Comisia Națională a Monumentelor Istorice este cea în drept să emită un aviz în vederea construirii, aviz premergător obținerii autorizației de construire. Sunt niște pași de urmat, chiar dacă să presupunem că Guvernul adopta hotărârea amintită săptămâna viitoare, de aici până când se va construi într-adevăr clădirea noului Muzeu al evreilor și Holocaustului va mai dura câțiva ani, nu e un lucru care se face peste noapte, și, repet, legal vorbind, se poate construi o clădire în această zonă. Au mai existat, de fapt, două tentative chiar la Ministerul Culturii de această dată: una a fost prin 2010, dacă nu mă înșel, a doua a fost cu certitudine în 2016, au existat niște idei de a construi în această zonă dintre clădirea Muzeului Național a Țăranului Român și clădirea Muzeului Antipa o sală de concerte. După cum știți, Bucureștiul are nevoie de o sală modernă de concerte și s-a tot încercat găsirea unui spațiu adecvat. Una dintre variantele propuse chiar la Ministerul Culturii a fost acest spațiu, care acum este vizat de proiectul Secretariatului General al Guvernului.
Europa Libera: Dacă ați fi pus în situația să cedați o parte din terenul pe care îl are Muzeul Țăranului Român pentru acest nou proiect al Muzeului Evreilor și al Holocaustului cum ați proceda?
Virgil Ștefan Nițulescu:,,Din nefericire Muzeul Țăranului Român nu are spațiu în curte, nu se poate construi nimic aici. Am încercat să obțin un aviz pentru o construcție mică de laborator de conservare și restaurare și nu am reușit acest lucru. Nu aș putea spune că m-aș opune atâta timp cât se construiește pentru cultură, pentru cultura națională. Nu pot să am ceva împotrivă.
Facebook Forum