Jandarmeria nu a dorit să precizeze ce autoturism i-a pus la dispoziţie lui Cumpănaşu pentru protecţie, câţi oameni îl păzesc şi ce pregătire au aceştia, toate aceste informaţii fiind secrete, divulgarea lor „putând pune în pericol persoana protejată precum şi efectivele care execute misiunea”, potrivit răspunsului oficial al Jandarmeriei, la întrebarea Europei Libere.
Instituţia din subordinea Ministerului de Interne susţine că protecţia acordată lui Alexandru Cumpănaşu, candidat la preşedinţia României şi făcut celebru de televiziuni în contextul crimelor de la Caracal, a fost dispusă începând cu data de 3 august 2019, după acceptul şefului Jandarmeriei şi al ministrului de Interne.
Jandarmeria susţine că măsurile de protecţie temporară au fost dispuse potrivit Legii 550, din 2004, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, care arată că, „la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, la propunerea inspectorului general, ministrul administraţiei şi internelor poate aproba asigurarea temporară a protecţiei unei personae, obiective, bunuri, valori şi transporturi speciale, altele decât cele stabilite prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii”.
Potrivit spuselor lui Cumpănașu, el a cerut protecție după ce ar fi primit o serie de amenințări de la un fost asociat al lui Gheorghe Dincă, cel care a mărturisit că a ucis-o pe Alexandra Măceșanu. După aceste amenințări, candidatul la președinție a făcut o plângere la Parchetul General și i-ar fi scris ministrului de Interne. Surse din sistem au declarat pentru Radio Europa Liberă că măsura luată de Jandarmerie și de ministrul Fifor este disproporționată. ”De astfel de pază beneficiaază, de regulă, magistrații când au semnale și indicii că urmează să se întâmple ceva rău. Cumpănașu o fi primit niște telefoane de la oltenii lui cu care se ceartă pe acolo. Dacă cineva îl șantajează sau amenință, procurorul e obligat să ia măsuri față de agresor prin ordin de restricție sau prin reținere. Dar astea se fac numai în cadrul unui proceduri penale. Articolul de lege invocat de Jandarmerie nu cred că i se aplică. Dacă vă dă unul telefon și vă înjură de mamă cereți protecție de la Poliției și primiți pază și transport ? Din punctul meu de vedere, în acest caz, abuzul este al Jandarmeriei și al MAI, nu al lui Cumpănașu. El poate să depună mii de cereri”, ne-a declarat sursa citată.
La data de 3 august, împuternicit ca inspector general al Jandarmeriei era Cătălin Ionuţ Sindile, cel care era la conducerea instituţiei pe 10 august 2018, data protestului reprimat violent de forţele de ordine. Sindile a fost schimbat din funcţie la două zile de la data semnării ordinului de protecţie pentru Cumpănaşu. Documentul a fost avizat şi de ministrul de Interne, Mihai Fifor, ales senator în două rânduri pe listele PSD din Dolj şi Arad. Fifor era de cinci zile la conducerea ministerului când a semnat pentru protecţia lui Cumpănaşu.
Jandarmeria mai arată, în răspunsul la o cererea formulată de Radio Europa Liberă, în baza legii privind liberul acces la informaţiile publice, că „referitor la tipul autoturismului folosit în cadrul misiunii de protecţie, a numărului de efective folosite, precum şi a funcţiilor celor care execută misiunea, vă comunicăm faptul că aceste informaţii fac parte din categoria informaţiilor clasificate, nedestinate publicităţii, divulgarea lor putând pune în pericol persoana protejată precum şi efectivele care execută misiunea”.
Cumpănașu, un personaj apropiat de PSD, care a gestionat de-a lungul timpului mai multe ONG-uri finanțate de stat, susține că ar fi fost amenințat de persoane necunoscute, în urma criticilor pe care le-a lansat în intervențiile sale televizate, prezentate neostoit de câteva posturi. El a cerut protecție și i s-a acordat. Din partea lui Mihai Fifor, ministru interimar al Internelor, care a spus că protecția i-a fost acordată respectându-se legea. Cumpănașu a mai avut tratament special și din partea Ministerului Sănătății. A cerut raport detaliat al INML privind analizele ADN și antropologice în cazul nepoatei sale de văr, Alexandra Măceșanu, l-a primit. Direct de la minsitrul Sănătății, Sorina Pintea.
Din răspunsul Jandarmeriei aflăm că abia după trei săptămâni de când i se asigura protecția din bani publici, Cumpănașu a făcut public acest fapgt. Practic, la o săptămână de la momentul când a devenit publică dispariția Alexandrei Măceșanu, Ministerul de Interne a considerat că Alexandru Cumpănașu avea nevoie și avea dreptul la gardă de corp. Cazul a izbucnit vineri, 26 iulie, Cumpănașu a avut gardă oficială de la Jandarmerie, aprobată de ministru, sâmbătă, 3 august.
În declarația sa, de la finalul lunii august, Cumpănașu a recunoscut că a cerut Ministerului de Interne ajutorul deoarece, potrivit celui care se recomandă unchiul Alexandrei Măceşanu, „clanurile mafiote” l-au ameninţat pe el şi pe familia sa, iar în urma discuţiilor cu conducerea MAI, jandarmii îi vor asigura paza, deoarece în Poliţie nu are încredere.
„Tot felul de cretinoizi din mass-media care deja începe să funcționeze la banii mafiei se întreabă de ce jandarmii îmi oferă mie protecție. Știți ce înseamnă să treci prin așa ceva? (...) Tu nu mai exiști. Am acceptat pentru copiii mei. A dispărut orice viață de familie, trebuie să anunți mereu unde te duci și ce faci”, spune Cumpănașu mesaj video pe facebook, înțesat de invective la adresa presei care critica măsura Internelor și se întreba cât costă paza lui. Presa a aflat că este păzit de Jandarmerie şi că Ministerul de Interne i-a pus la dispoziţie pentru deplasări un autoturism VW Touareg.
Potrivit presei, Cumpănașu este păzit de o gardă de corp din Brigada specială de intervenție a Jandarmeriei.
Alexandra Măceșanu este una dintre victimele lui Gheorghe Dincă în cazul crimelor din Caracal. Alexandra avea vârsta de 15 ani şi locuia în comuna Dobrosloveni, județul Olt.Gheorghe Dincă, principalul suspect în cazul Caracal, a declarat procurorilor că a ucis-o pe 26 iulie, iar INML a anunțat că rămășițele osoase din curtea lui Dincă sunt ale Alexandrei.
Facebook Forum