Linkuri accesibilitate

Exclusiv | Ministerul Energiei și contractele care împiedică România să primească bani din PNRR


Ministerul Energiei condus de Virgil Popescu este cel nominalizat ca responsabil de întârzierea tranșei a doua, de 2,8 miliarde de euro, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministerul Energiei condus de Virgil Popescu este cel nominalizat ca responsabil de întârzierea tranșei a doua, de 2,8 miliarde de euro, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță că există riscul ca România să piardă 140 mil. de euro din finanțarea europeană prin PNRR. La evaluarea proiectelor au fost găsite nereguli ce duc la întârzieri pentru jaloanele (țintele) 129 și 133, ambele în sarcina Ministerului Energiei.

„România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranșe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro. Cererea de plată vizează 51 de jaloane și ținte”, se arată în precizările Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Același minister susține că întârzierile de până acum sunt cauzate de nereguli descoperite în cadrul unor verificări făcute pentru Comisia Europeană înainte de semnarea plății tranșelor de bani.

Europa Liberă a consultat documentele care arată ce entități au depus proiecte și care sunt neregulile constatate.

Jalonul (ținta) 133

Jalonul 133 din PNRR se referă la „semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată”, iar una dintre probleme ar fi neacoperirea numărului de megawați (MW) promiși.

Bugetul total estimat este de 388.050.000 de euro, dintre care 298,5 milioane de euro fonduri din componenta energie a PNRR și 89,55 milioane de euro fonduri naționale.

Avertismentele ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:32:41 0:00

Procedura pentru acest proiect este „primul venit, primul servit”. Conform cerințelor Comisiei, pentru acest jalon, Ministerul Energiei ar fi trebuit să acopere 300 MW, din contracte deja încheiate.

Până la începutul lunii martie, pentru acest apel fuseseră depuse nouă proiecte, cu o capacitate totală de 790 MW, dar s-au semnat doar trei contracte, și acelea cu nereguli.

Proiectele depuse pentru „Jalonul 133”

  • Cumpărarea unei surse de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență, beneficiar - municipiul reşedinţă de judeţ Constanţa;
  • Cogenerare de înaltă eficiență pe gaz, flexibilă, în sectorul încălzirii centralizate Rm. Vâlcea, beneficiar - Chimcoplex SA Borzești;
  • Sursă de producere energie termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență la CET Hidrocarburi SA, beneficiar - municipiul Arad;
  • Construirea unei cetrale de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, beneficiar - Parc Industrial SRL, din Hunedoara;
  • CPH 295 MW pentru S. Electrocentrale Craiova S.A, beneficiar - Societatea Complexul Energetic Oltenia SA;
  • Realizarea unei centrale de cogenerare cu funcționare în baza curbei de sarcina termica a SACET Râmnicu Vâlcea, beneficiar - Autoro SRL;
  • Mărirea capacității de producție de energie electrica si termica de înalta eficiență, beneficiar - Energyprod Sunny S.R.L, din Timișoara.
  • Instalare turbină sau motoare de înaltă eficiență pentru producție de energie termică în sistem de cogenerare, beneficiar municipiul Timișoara;
  • Modernizarea ansamblului de cogenerare pentru CT "Hipodrom", beneficiar - Urbana SA, din Odorheiul Secuiesc.

Din cele nouă proiecte depuse, Ministerul Energiei încheiase, conform documentelor consultate de Europa Liberă, doar trei contracte de finanțare. În lista de contracte acestea apar drept contractul 1, contractul 3 și contractul 4. Ministerul nu a răspuns întrebărilor Europei Libere cu privire la absența unui contract numerotat cu „2.”

Pe 14 decembrie 2022 a fost încheiat contractul cu:

  • municipiul Constanța (numerotat cu cifra 1 în lista de contracte), pentru proiectul „Sursă de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență în Municipiul Constanța”.

Pe 26 ianuarie 2023, au fost încheiate două contracte, cu:

  • Chimcomplex SA Borzești, (contractul plasat la numărul 4 în lista celor trei contracte menționate de MIPE), pentru proiectul „Cogenerare de înaltă eficiență pe gaz, flexibilă, în sectorul încălzirii centralizate Rm. Vâlcea”.
  • municipiul Arad (notat cu numărul 3), pentru proiectul „Sursă de producere energie termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență la CET Hidrocarburi SA”.

Conform documentelor de control ajunse la Comisia Europeană, au existat probleme la încheierea a două din cele trei contracte.

Mai exact, în contractul cu Chimcomplex SA Borzești nu au fost îndeplinite în totalitate condițiile privind „eligibilitatea solicitantului” și anume faptul că beneficiarul trebuia să prezinte o scrisoare emisă de o instituție bancară din România sau din statele membre ale Uniunii Europene, din care să reiasă că acesta deține sursele necesare cofinanțării și cheltuielilor neeligibile.

Documentul nu apărea în dosar, iar Ministerul a răspuns inspectorilor că a verificat firma, că este solvabilă și că nu e nevoie de noi documente. Răspunsul a fost considerat nesatisfăcător.

Chimcomplex SA este beneficiar a trei contracte de finanțare pe componenta 6 (Energie) din PNRR și ar trebui să atragă împrumuturi de 500 de milioane de lei.

În privința contractului cu numărul 1, cel încheiat cu Municipiul Constanța, principala problemă constatată este că Ministerul Energiei nu a transmis un document din care să rezulte că terenul pe care ar urma să se construiască noua capacitate energetică este liber de sarcini.

Jalonul 129

Pentru încheierea contractelor din jalonul (ținta) 129, Ministerul Energiei a lansat ghidul de proiect în iunie 2022. După trei prelungiri succesive, în august, apelul a fost închis.

Bugetul total estimat se ridica la 148.752.500 euro - 114.425.000 euro fonduri europene prin PNRR și asigurate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) și 34.327.500 euro urmau să fie fonduri naționale.

Ajutorul se acorda în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi nu putea depăşi 50.000.000 euro pentru fiecare societate.

Până la data limită au fost depuse 32 de proiecte și s-a constatat că 12 cereri fuseseră depuse eronat pentru acest proiect. Ele ar fi aparținut altei scheme, dedicate cabinetelor medicale de familie.

Din cele 20 de cereri rămase, doar 11 au trecut de evaluarea inițială.

Contracte acceptate inițial în Jalonul 129

  • Construcție capacitate nouă de producție de hidrogen verde în instalații de electroliză - Nicolae Bălcescu, Constanța, beneficiar MONSSON ALMA SRL;
  • Unitate producție hidrogen prin electroliză, a unei capacități de stocare și comprimare, beneficiar Bplus Advisory SRL;
  • Centrală hidrogen 5MW – Nervia, beneficiar Nova Hydrogen Production SRL;
  • Producție de H2 verde din apă prin electroliza saramurii cu membrană poliumerică schimbătoare de ioni – sucursala Onești, beneficiar Chimcoplex SA Borzești;
  • Producție de hidrogen verde din apă prin electroliza saramurii cu membrană poliumerică schimbătoare de ioni la Chimcomplex SA Borzești – sucursala Rm. Vâlcea, beneficiar Chimcoplex SA Borzești;
  • Construire instalație producție hidrogen verde prin electroliza apei, beneficiar OMV PETROM SA;
  • Construire instalație de producere hidrogen verde prin electroliza apei, beneficiar FRIZON HOLDING SA;
  • H-Orizon Production Plant, beneficiar SUDAREC ROMSERV SRL;
  • Noi capacități pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză, beneficiar Technomir SRL;
  • Înființarea unei capacități de producție hidrogen, beneficiar INSPET SA;
  • Construirea unei capacități pentru producerea de hidrogen verde în instalații de electroliză, beneficiar Center Hub Sud SRL;

Din cele 11 proiecte, șase au trecut de evaluarea tehnico-economică și, până la data de 02.02.2023, au fost aprobate la finanțare șase proiecte însă până la această dată au fost semnate cinci contrate de finanțare, după cum urmează:

Din cele 11 proiecte, șase au trecut de evaluarea tehnico-economică și, până la data de 02.02.2023, au fost aprobate pentru finanțare șase proiecte. Dar, până astăzi, au fost semnate doar cinci contrate de finanțare, după cum urmează:

  • Contractul de finanțare nr. 2/15.12.2022, pentru proiectul „Construirea unei capacități pentru producerea de hidrogen verde în instalații de electroliză”, beneficiar CENTER HUB SUD SRL;
  • Contractul de finanțare nr. 5/02.02.2023, pentru proiectul „Unitate de producție hidrogen prin electroliză a unei capacități de stocare și comprimare în vederea transportului”, beneficiar BPlus Advisory SRL;
  • Contractul de finanțare nr. 6/02.02.2023, pentru proiectul „Centrală hidrogen 5MW - Nervia”, beneficiar Nova Hidrogen Production SRL;
  • Contractul de finanțare nr. 7/02.02.2023, pentru proiectul „Producția de hidrogen verde din apă prin electroliza alcalină a saramurii cu membrană polimerică schimbătoare de ioni –Sucursala Rm. Vâlcea ”, beneficiar Chimcoplex SA Borzești;
  • Contractul de finanțare nr. 8/02.02.2023, pentru proiectul „Producția de hidrogen verde din apă prin electroliza alcalină a saramurii cu membrană polimerică schimbătoare de ioni – Onești ”, beneficiar Chimcoplex SA Borzești.

Autoritatea care a verificat contractele a ajuns la concluzia că nu s-au respectat procedurile de încheiere pentru patru din cele cinci contracte și, de aceea, consideră că Jalonul 129 nu a fost îndeplinit.

Mai exact, scrisorile de confort nu au fost aduse pentru patru din cele cinci proiecte, înainte de semnarea contractelor de finanțare, așa cum erau prevăzute în ghid:

  • Center Hub Sud SRL;
  • Chimcoplex SA Borzești (două proiecte);
  • Bplus Advisory SRL.

În plus, Chimcoplex SA Borzești nu a prezentat scrisorile de angajament din partea băncilor creditoare referitoare la anumite terenuri grevate de ipotecă, dar nici documentele justificative actualizate (cererea de finanțare, analiza cost-beneficiu etc.) corespunzătoare valorii ajutorului de stat acordat, înainte de semnarea contractelor de finanțare, condiție prevăzută de Ghidul Specific în etapa de precontractare.

În documentul comisiei de audit, se arată și că Ministerul Energiei nu s-a folosit de posibilitatea de respingere a proiectelor pentru care nu a primit răspunsuri la cererile de clarificări.

Cât riscă să piardă România

Conform calculelor primare, România poate pierde minimum 70 de milioane de euro pentru neîndeplinirea unui jalon, care este, în medie, valoarea nominală a acestuia.

Pentru cele două jaloane cu probleme semnalate de MIPE, conform formulelor de calcul, se poate adăuga o penalizare de 100%, ceea ce înseamnă că valoarea ar crește la 280 de milioane de euro.

Specialiști din domeniu au precizat, pentru Europa Liberă, că soluția pentru deblocarea situației și primirea restului de bani din tranșa a doua, care se ridica la 2,8 miliarde de euro este reluarea procedurilor de selectare a contractelor pentru cele două jaloane.

Ministrul Virgil Popescu nu a răspuns, până la această oră, solicitărilor Europei Libere de clarificări asupra neregulilor găsite cu privire la contractele din jalonul 133.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG