Fruntașe la execuții bugetare bune sunt Ministerul Justiției și Ministerul Muncii și Protecției Sociale - cu 95% -, Ministerul Educației și Ministerul Finanțelor - cu 95%. La coada clasamentului sunt Ministerul Energiei - 28%, Ministerul Economiei - 46% și Ministerul Cercetării - 64%.
Execuția bugetară la nivelul fiecărui minister arată astfel:
- Ministerul Justiției – 96%
- Ministerul Muncii și Protecției Sociale – 96%
- Ministerul Educației – 95%
- Ministerul Finanțelor – 95%
- Ministerul Afacerilor Interne – 94%
- Ministerul Tineretului și Sportului – 91%
- Ministerul Culturii – 90%
- Ministerul Afacerilor Externe – 88%
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – 83%
- Ministerul Sănătății – 80%
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – 79%
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – 79%
- Ministerul Apărării Naționale – 79%
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 73%
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – 67%
- Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării – 64%
- Ministerul Economiei, Antreprenoriat și Turismului – 46%
- Ministerul Energiei – 28%
„Execuția este mai bună ca în alți ani. Ministerul Sănătății stă foarte bine, Cultura la fel, erau ani în care reușeau să aibă doar jumătate din execuție la finalul primelor șase luni din an”, a declarat specialista în bugete, Elena Calistru, pentru Radio Europa Liberă
Consultantul economic Adrian Negrescu este de părere că, din punct de vedere economic, graficul prezentat de premier nu spune nimic.
„Ne arată o rectificare bugetară și o remaniere a guvernului. Este vorba despre ministerele de la coada clasamentului - Energie, Economie și Cercetare care au execuții bugetare proaste”, a mai precizat Negrescu.
Elena Calistru are o explicație pentru execuția bugetară a ministerelor de la coada clasamentului: sunt ministere noi rezultate din divizarea altor entități, cum este cazul Ministerelor Economiei și Energiei, și au avut o perioadă când nu au avut acte normative de funcționare, deci nici bugete clare.
Adrian Negrescu spune că ministrul Energiei a eșuat și în alte proiecte.„Protejarea companiilor și a populației în fața creșterii prețului la energie s-a dovedit o misiune imposibilă, ministrul nu a venit cu soluții concrete la majorările de prețuri.”
Chiar dacă vorbim de un procent de execuție bugetară comparativ superior altor ani, nu este totuși unul cu care guvernul ar putea să se mândrească.
O execuție bugetară bună, dacă planificare a fost făcută bine, ar trebuie sa fie peste 90%, dacă vrem să fim performanți.Elena Calistru, ONG-istă, specialistă în bugete
„E o problemă veche conceptul de credibilitate bugetară în România, pentru că ea ne arată cât de credibil este un guvern atunci când planifică bugetul”, a mai adăugat Elena Calistru
„Execuția schematică pe care o vedem nu spune mare lucru, ne spune că nu s-au făcut reformele asumate, că am continuat să ne împrumutăm - doar în iulie ne-am împrumutat 5 milioane de euro-, ne spune că nu s-au făcut reformele promise, în administrația publică, în companiile de stat, dar nu ne spune cum sunt cheltuiți banii publici”, a arătat Adrian Negrescu.
Toți experții vorbesc despre o rectificare bugetară iminentă. Elena Calistru spune că riscul la orice rectificare bugetară este că nu mai există un control parlamentar asupra modului în care este programată cheltuirea banilor. Dacă la aprobarea bugetului, Parlamentul are un cuvânt de spus, la rectificare, Guvernul are posibilitatea să decidă după cum dorește.