Un cunoscut expert ceh în dezinformare spune că un răspuns ferm față de „șantajul nuclear” desfășurat de Rusia ar putea anula efectele paraliziei de care a dat dovadă Occidentul, timp de ani de zile, în fața „amenințărilor fără fond” ale Kremlinului.
Jakub Kalensky de la Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride (Hybrid CoE), un think-tank înființat de Uniunea Europeană și NATO la Helsinki, susține că Europa va comite o greșeală dacă lasă amenințările nucleare ale președintelui rus Vladimir Putin să influențeze răspunsul politic față de invadarea Ucrainei.
„Dintr-o perspectivă abstractă, amenințarea atacului nuclear este, evident, ceva absolut oribil”, a declarat Kalensky într-un interviu pentru serviciul georgian al Europei Libere. „Cu toate acestea, chiar nu trebuie să cădem în capcană și să începem să discutăm despre ce se va întâmpla dacă Putin va folosi arme nucleare. Aceasta doar îl ajută pe Putin în încercarea de a răspândi teama față de eventuale consecințe ale opoziției față de agresiunea ilegală, criminală, cu caracter de genocid a Kremlinului”.
Oficialii ucraineni și occidentali i-au acuzat pe cei ruși de „șantaj nuclear”. Pe lângă faptul că au capturat instalațiile nucleare ucrainene, inclusiv cea mai mare centrală nucleară din Europa de la Zaporojie, acum amenință că vor folosi arme nucleare pentru a apăra teritoriul rus, la care au anexat ilegal patru regiuni din estul și sudul Ucrainei.
Președintele american Joe Biden a avertizat la începutul acestei luni că Putin va cauza un „Armaghedon” dacă va folosi arme nucleare în Ucraina. Biden și-a exprimat speranța de a găsi o „poartă de ieșire” pentru a evita un rezultat atât de grav.
Kalensky a declarat pentru serviciul georgian al Europei Libere că, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, la sfârșitul lunii februarie, „ar trebui să ne asigurăm că Rusia nu va avea armata [sau] economia necesară pentru a produce daune. Asta ar trebui să facem și atunci nu ne-am mai îngrijora în legătură cu ce ar putea face domnul Putin”.
„15 ani de amenințări fără fond”
Kalensky a fost unul dintre fondatorii Grupului operativ East StratCom al Uniunii Europene, înființat în 2015 pentru a contracara dezinformarea rusă în urma ocupării și anexării Peninsulei Crimeea. Grupul a creat baza de date EUvsDisinfo. Până de curând, Kalensky a fost un membru al Laboratorul de cercetare judiciară digitală (DFRLab) al Consiliului Atlantic.
Kalensky face referire la mai mult de un deceniu de agresiune rusă, începând cu un atac cibernetic asupra Estoniei din 2007 cauzat de adrese IP rusești, continuând cu războiul de cinci zile al Rusiei în sprijinul regiunilor separatiste ale Georgiei în 2008 și apoi cu ocuparea Crimeei și sprijinul rus față de separatiștii din estul Ucrainei.
„În calitate de specialist în dezinformare și propagandă, am observat 15 ani de amenințări nefondate, folosite din nou și din nou și din nou [de Moscova] pur și simplu pentru că ne paralizează”, a spus Kalensky. „Nu ar trebui să cădem în această capcană, pentru că asta îl ajută doar pe Putin să-și atingă obiectivul și dăunează ucrainenilor care, de fapt, luptă pentru valorile noastre europene sau euro-atlantice”.
Războiul din Ucraina este cea mai pură ciocnire a democrației și a autocrației, a drepturilor omului și a ilegalității, între statul de drept și ideea că puterea ar decide dreptatea.Jakub Kalensky
Dezinformarea este o componentă cheie a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de război „hibrid”, un termen specific secolului XXI pentru a defini o strategie militară care folosește tactici digitale, tehnologie superioară și atacuri cibernetice în combinație cu atacuri militare tradiționale.
Kalensky crede că războiul informațional îndelungat al lui Putin a reușit să modeleze limbajul și acoperirea în mass-media europeană a unor evenimente precum ocuparea ilegală a Peninsulei Crimeea, doborârea zborului Malaysian Airlines 17 în estul Ucrainei în 2014, a pandemiei și a „pseudo-referendumurilor” din regiunile ucrainene ocupate.
„Îmi e teamă că războiul rusesc de dezinformare este foarte competent, foarte abil și poate obține rezultate masive”, a spus el, „și mă tem că au reușit uneori să influențeze modul în care am încadrat dezbaterea - au făcut ca unii să spună: „cu cât susținem Ucraina mai mult, cu atât problemele vor fi mai mari, Rusia va fi supărată și va recurge la ceva îngrozitor”.
El sugerează că astfel de răspunsuri „ar trebui să fie discreditate ca fiind doar o repetare a poziției Rusiei”.
Recunoscând că ar putea fi doar o speranță, Kalensky spune că ultimele săptămâni au arătat că mașina de propagandă rusă „pare să facă niște greșeli” și că acum „nu mai merge atât de bine”.
El menționează o relatare recentă a publicației Meduza - cu redacția formată din jurnalişti ruși care se află acum la Riga (Letonia): Kremlinul ar fi cerut propagandiștilor să dea vina pe comisarii militari locali pentru eșecul mobilizării rezerviștilor pe care a ordonat-o Vladimir Putin pe 21 septembrie.
„Sper că mașina de informare a Kremlinului începe să facă greșeli”, spune Kalensky. „Cu toate acestea, când ne uităm la istoria relațiilor cu regimul lui Putin, mă tem că a avut destul de mult succes în a influența modul în care înțelegem regimul rus și, de asemenea, modul în care vorbim despre el și, în cele din urmă, modul în care luăm decizii în privința sa”.
Kalensky consideră lupta pentru Ucraina drept „cea mai pură ciocnire a democrației și a autocrației, a drepturilor omului și a ilegalității, între statul de drept și ideea că puterea determină dreptatea”, adăugând că „ar trebui să sprijinim mai ferm pe cei care luptă pentru valorile noastre.”
El consideră că guvernele democratice ar fi trebuit să oprească imediat orice afacere cu Rusia și să o elimine din economia internațională.
În timp ce multe țări occidentale au impus Rusiei sancțiuni comerciale, economice și de altă natură fără precedent, dependența Europei de petrolul și gazele naturale rusești a determinat vulnerabilitatea energetică a membrilor și a potențialilor membrii UE.
Kalensky amintește că există o conexiune între astfel de discursuri și reabilitarea constantă a dictatorului sovietic Iosif Stalin de-a lungul a două decenii de conducere a lui Putin. „Dictatorii sunt de obicei inspirați de alți dictatori”, a spus el. „Dacă vrei să comiți crime în viitor, cu siguranță te ajută dacă justifici crimele din trecut”.
Kalensky amintește de reintroducerea melodiei imnului sovietic de către Putin în 2000 și de nostalgia sa față de Uniunea Sovietică pe care a exprimat-o în 2005. „Asta arată că noi, cei din Occident, ar fi trebuit să fim mult mai îngrijorați când am văzut pe cineva reinstalând imnul sovietic”, a spus Kalensky. „Când am văzut pe cineva vorbind despre „cea mai mare catastrofă geopolitică” a secolului XX, într-adevăr ar fi trebuit să fim mult mai atenți, pentru că asta semnala că crimele vor fi comise din nou și chiar sunt comise din nou”.
Articol de Andy Heil în baza interviului făcut de Vazha Tavberidze de la serviciul georgian Europa Liberă. Tradus în limba română de Sorana Horșia.
